Viata culturala a locuitorilor Devei a fost influentata in mare masura de evenimentele politice si istorice din Ardeal. Primele manifestari culturale cunoscute in Deva, dateaza din perioada evului mediu si ele erau specifice clasei nobiliare, care organiza saloane literare, receptii si baluri in Castelul Magna Curia. Insa o dezvoltare a miscarii culturale a avut loc abia la inceputul secolului al XIX-lea si ea se datoreaza initiativelor si actiunilor unor intelectuali animati de dorinta de a lumina poporul.
In anul 1842 s-a infiintat asociatia culturala Casina Nationala, cu sediul in actuala Piata a Unirii, asociatie ce a reprezentat un veritabil lacas de cultura si educatie pentru populatia orasului. Casina Nationala avea o biblioteca de imprumut cu 1400 volume romanesti si 3000 maghiare, sala de conferinte si de jocuri pentru sah, domino sau carti, apoi sala de dans si o scena.
In sediul Casinei Nationale din Deva, s-a tinut in zilele de 4-5 octombrie 1870, adunarea generala de constituire a Societatii pentru crearea unui Fond de Teatru Romanesc in Ardeal, societate care timp de patru decenii a desfasurat o intensa activitate culturala in Transilvania.
Alte societati culturale ce au luat nastere si au activat in Deva sunt:
- Societatea de lectura romana, infiintata la 1868, avea un local inchiriat unde se citeau ziare, se jucau carti, se comentau evenimentele si se lansau planuri pe teme nationale si sociale. Despre aceasta societate stim ca la 1879 avea 40 de membrii dintre intelectuali, comercianti, meseriasi si functionari, fiind condusa de protopopul Papiu ca presedinte si avocatul Francisc Hossu Longin ca secretar. La intalniri se citeau ziarele: Observatorul, Albina Carpatilor si Telegraful Roman din Sibiu, Gazeta Transilvaniei din Brasov, Romanul din Bucuresti, Gura Satului din Arad, Pesti Naplo si Pester Loy din Budapesta si Hunyad din Deva. Avea si o mica biblioteca. Mai tarziu s-a schimbat numirea in Casina Romana si a durat toata epoca austro-ungara.
- ASTRA - Asociatiunea pentru cultura si literatura poporului roman din Transilvania ? Despartamantul IX din Deva. Astra s-a infiintat la 1861 cu sediul central in Sibiu si incepand cu anul 1868 a organizat filialele, numite despartaminte, in diferite centre intre care si in Deva. Aceasta societate de masa in care activau toti intelectualii, a avut un rol important in ridicarea constiintei nationale, in cunoasterea si dezvoltarea culturii si literaturii romanesti, precum si in lupta de eliberare nationala. ASTRA din Deva a organizat conferinte, biblioteci si cursuri de alfabetizare in sate, comemorari de evenimente si personalitati, iar din adunarile generale tinute in Deva facuse adevarate serbari nationale.
- Societatea de istorie si arheologie a comitatului Hunedoara (Hunyadmegyei tort. es reg.tars.) s-a infiintat in 1880 ca o societate maghiara, dar avea si membrii romani, intre care se numara si Gh. Baritiu s.a. Din activitatea acesteia se remarca diferite cercetari pe teren si arhivistice, publicate intr-o revista-anuar, infiintarea muzeului judetean precum si amenajarea ingrijirea cetatii.
- Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoara a fost infiintata in Deva la 1886, cu scopul dezvoltarii industriei casnice si ajutorarea fetitelor si vaduvelor sarace. A desfasurat o intensa activitate prin culegerea modelelor de cusaturi si tesaturi taranesti, prin raspandirea portului romanesc, prin organizarea unor expozitii de industrie casnica in localitati din judet si alte orase ardelene sau in Viena si langa Bratislava, dar mai ales prin infiintarea atelierului de industrie casnica in Orastie la 1907, care si-a castigat o buna reputatie.
- Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoara, ascociatia maghiara, cu scopul emanciparii femeii. Infiintata prin anii 1870, ea a intemeiat prima scoala de fete, iar mult mai tarziu a infiintat un orfelinat, ambele in Deva.
- Casina Nationala maghiara. La 1894 si 1902 se contruieste o noua parte din local si fac reparatii mari la localul vechi. Poseda o mare biblioteca ungureasca de imprumut, care prin 1913 atingea 3000 de volume.
Activitati si manifestari muzicale in Deva au luat nastere pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, prin injghebarea unei reuniuni de cantareti, asociatii corale si orchestre. Astfel se aminteste despre un cerc coral la 1886, despre o fanfara a meseriasilor pompieri la 1887, s.a. Dar cea mai trainica formatiune a fost Corul bisericesc al meseriasilor din Deva, organizat la 1893, in care cantau 30 barbati si 25 de femei si care s-a mentinut toata epoca. Dupa traditie insa, acest cor ar fi fost mai vechi si ar fi luat nastere in 1860, format numai din barbati, instruit de un conducator banatean spre a canta in catedrala Devei care incepuse a se construi la 1861. Corul luase o buna dezvoltare si pe langa cantarile bisericesti, el a mai dat concerte cu muzica laica si reprezentatii cu piese de teatru.
In domeniul folclorului si etnografiei s-a remarcat Ion Pop Reteganul, care a absolvit in anul 1873 Scoala Normala din Deva.
Mai apar in aceasta epoca prin Deva si circuri ambulante, care atrageau mult public insa ca factori de culturalizare si propagare a ideilor au aparut in Deva diverse ziare, reviste si au existat tipografii si librarii.
Prima publicatie aparuta in Deva a fost saptamanalul in limba maghiara Hunyad (1876-1901), care apoi a aparut intre anii 1902-1918 sub numele de Hunyadvarmegye ca bisaptamanal. Al doilea ziar maghiar aparut aici a fost Deva Es Videke (Deva si Tinutul), intre anii 1892-1918. Alte reviste unguresti au mai fost: Anuarul societatii de istorie si arheologie a comitatului Hunedoara (1880-1918); Pedagogul Maghiar (1885-1889); Anuarul societatii invatatorilor de stat din comitatul Hunedoara (1900); apoi revistele muzicale: Arhiva muzicala maghiara (1887-1889) si Micul Arstist (1890). Se cunosc de asemenea anuarele scolii pedagogice si a celei reale, care au aparut in aceasta epoca.
Publicatiile romanesti au aparut la inceputul secolului XX sub forma unor periodice, dintre care amintim: revista umoristica Cucu a lui Augustin Nicoara aparuta prin 1909, Bunul Econom (mutata in 1907 de la Orastie), Cuvantul Nostru (A Miszavunk) ziar socialist de limba maghiara (dar cu numai 4 numere aparute in anul 1919), Solia Dreptatii in 1919-1921, ziar politic national redactat de Dr. Simion Campean, Curierul Hunedoarei (1919-1920), Romania Libera (1919-1922), avandu-l ca director pe dr. Petru Groza, Hunedoara in 1919 redactat de Ion Rosu, profesor la scoala pedagogica, Renasterea in 1923, redactat de profesorul Manciulescu; Fratia in 1926, Vointa in 1930-1931, director dr. Petru Groza si redactor dr. V. Suiaga Cuvantul Hunedoarei (1931) Gazeta Hunedoarei (1922-1935), Horia (1932-1933), Femeia Satelor (1935 - 1939), Hunedoreanul (1937), Inainte (1933-1940), etc.
„Femeia satelor” şi-a început apariţia în 1935, la Deva, având pe prima pagină „Revistă de cultură la sate” sub direcţiunea Mariei Pârvulescu soţia locotenent-colonelului Pompiliu Pârvulescu, cu redacţia şi administraţia pe strada Regele Carol la nr. 29. Chiar dacă a avut o viaţă scurtă apărând doar patru ani, revista „Femeia satelor” a încercat să formeze un mod de gândire pentru ţărăncile române, obişnuindu-le cu noi obiceiuri în traiul de zi de zi, ghidându-le prin sfaturi practice în igienă, prepararea mâncării, gospodărie.
Singura publicatie locala ce aparea regulat saptamanal a fost Gazeta Hunedoarei, 1921-1948, avandu-l ca director pe profesorul Ion Minu si redactor pe profesorul Ghinea. Un timp, din 1937, acest ziar s-a numit Gazeta Inidoarei. Ca reviste au aparut: Sargetia, revista de istorie si arheologie a muzeului judetean, Plaiuri hunedorene, Revista Invatatorilor in 1927, Eu si Europa in 1936, avandu-l ca redactor pe N.Rusu, Stiu in 1937, ca revista a elevilor liceului Decebal, Stuparul Roman in 1928, redactata de N. Voina, Povestitorul in 1927, redactata de Ion Panaitescu.
In perioada democratiei populare apar in primii ani, Gazeta Hunedoarei, Uzina Noastra iar din 1948 incepe sa apara fara intrerupere, zilnic, Drumul Socialismului ca organ al comitetului judetean PCR si al Sfatului Popular Judetean Hunedoara. Ca reviste continuau sa apara: Sargetia si Ritmuri Hunedorene care era un caiet cultural editat de ziarul Drumul Socialismului pana in 1969.
Desi tipografiile aparusera in Transilvania prin sec. XVI, la Deva nu le gasim decat in a doua jumatate a secolului XIX. Astfel prima tipografie cunoscuta aici este din 1870 sau poate ceva mai veche, iar ulterior au mai aparut inca doua. Primele doua librarii s-au deschis in Deva intre anii 1868-1870 cand se intemeiaza Scoala de Pedagogie si Scoala Reala.
Tot ca un mijloc de raspandire a culturii apare Phonograful si Cinematograful. La 1879 este adus in Deva primul Phonograf, o inventie facuta de Edison, care prindea si reda orice vorbire sau cantare si care a facut impresie asupra lumii de atunci. La 10 ani dupa aparitia cinematografului in Paris in 1895 si la 9 ani de la introducerea lui in Bucuresti in 1896, este adus si la Deva primul cinematograf cu un film mut, in anul 1905. De mentionat este ca la inceput nu au existat sali speciale de cinematograf, ci rularea filmelor se facea in sali de cafenea sau restaurant, unde lumea statea la mese, consuma si viziona. Astfel de sali erau in localul Redout, in restaurantul Hungaria si in Coroana (autogara din Horia). Reprezentatiile erau ocazionale, iar din 1907 de doua ori pe saptamana in restaurantele Reduta si Coroana. Abia in 1912 apare societatea cinematografica Urania cu reprezentatii stabile in sala teatrului dar si acestea doar de doua ori pe saptamana.
In perioada democratiei populare s-au creat noi asociatii si institutii sociale culturale dintre care amintim: Casa de creatie culturala, Societatea de istorie, Societatea de raspandire a cunostintelor si altele.
In domeniul artelor plastice nu au fost inregistrate activitati deosebite pe plan local. In perioada burgheza s-au realizat cateva lucrari de sculptura in lemn, cum este iconostasul si stranele din biserica catedrala, executate in atelierul scolii de arte si meserii din Deva, sau iconostasul, amvonul si tronul din biserica de pe strada Lenin, executate de catre sculptorul Toth.
Singura lucrare de arta plastica mai insemnata pentru oras era statuia lui Decebal, care constituie primul monument ridicat in Deva. (este descrisa la capitolul Monumente si statui).
Tot in perioada democratiei populare, un mare avant a luat dezvoltarea muzicii corale si insrumentale, atat in scoli cat si in intreprinderi. S-ar format astfel: orchestre, fanfare si coruri bine apreciate.
Existau in acea perioada 3 librarii mari si bine organizate, un depozit de carti precum si o intreprindere poligrafica, cu o mare capacitate de productie.
De asemeni, ca mijloc de raspandire a culturii si informatiilor, au existat in Deva cinematografe, radio, radioficare si televiziune iar filmul cu sonor apare in Deva abia prin 1932.
Tot in perioada democratiei populare, cinematograful devine o intreprindere de stat si a fost pus in slujba maselor populare. Numarul spectatorilor a crescut si reprezentatiile se dadeau zilnic, in 4 serii, deoarece cinematografia devine cea mai populara si raspandita arta. In 1963 se reconstruieste Teatrul Arta pentru productii teatrale si de cinematograf. In 1960 se reconstruieste noul local Patria cu 500 de locuri iar in sezonul cald mai functiona cinematograful de vara cu 1000 de locuri.
In 1945 se introduce radioficarea, care inregistreaza o mare dezvoltare, avand un numar mare de difuzoare abonate, iar prin 1960 se ivesc aparatele de televiziune, care s-au raspandit foarte mult numai dupa 1963, cand s-a construit statia releu de la Bobalna.
Tot in acea perioada se pun bazele Comitetului pentru Cultura si Arta, transformat ulterior in Comitetul pentru Cultura si Educatie Socialista. Aceasta institutie s-a transformat in 1990 in Inspectoratul pentru Cultura al judetului Hunedoara.
Ca un eveniment insemnat pentru dezvoltarea culturii locale poate fi consemnata inaugurarea in 1975 a Casei de Cultura, care dispunde de o sala de spectacole cu 500 de locuri si o sala de simpozioane cu 1000 de locuri, precum si de diverse Sali pentru desfasurarea activitatilor culturale.
Dupa revolutia din 1989 cotidianul Drumul Socialismului si-a schimbat denumirea in Cuvantul Liber si in Deva au inceput sa apara o serie de publicatii particulare: ALFA (1990-1992) publicatie culturala cu aparitie lunara (primul numar aparut in martie 1990 infiintata de Mircea B.), Expres infiintat de Campean Dan Romulus in 1990, Calauza (1990) publicatia lui Valeriu Bargau, Rasu' Lumii (1990) publicatie umoristica. Ulterior, in Deva au mai aparut publicatiile: Natiunea Romana, Curierul Cultural, Oglinda Zilei, Revista Arhipeleag, Hunedoara Expres, Replica, Hunedoreanul, Servus Hunedoara, Mesagerul Hunedorean, ABC, Ghimpele de Hunedoara, Lumea de Azi, Accent, Nyugati Jelen. Au fost infintate si posturi de radio si televiziune locale: Radio BigFM Deva, Radio 21 Deva, Radio Pro FM Deva, Radio Romania Actualitati, Kiss FM, Radio Europa FM, Pro TV Deva, Antena 1 Deva, OneTV, Deva Tv si TVR Timisoara. Dintre editurile particulare aparute dupa Revolutie in Deva, pot fi enumerate: Editura Destin, Editura Emia, Editura Crisan, Editura Corvin, Editura Madera, Editura Alfabetul, Editura Vultur ZM, Editura Teora
O parte din aceste publicatii si posturi radio tv si-au incetat activitatea in decursul anilor, altele si-au schimbat denumirea. De asemenea odata cu dezvoltarea internetului a aparut presa online.
In anul 2017 mass media din Deva este reprezentata de: posturile de radio BIG-FM (92,6 FM), KapitalFM (92,5 MHz), posturile de televiziune Hunedoara-Transilvania TV, Kapital TV, Info HD TV si publicatiile: Ziarul Hunedoreanului, Servus Hunedoara, Mesagerul Hunedorean, Glasul Hunedoarei, Accent Media, Hunedoara Mea, Informatia de Hunedoara, Replica, Hunedoara Plus si Hunedoara Libera.