Diversitatea reliefului din zona orasului Deva, se datoreaza regiunii de contact geomorfologic intre Muntii Poiana Rusca si Muntii Metaliferi, formata de culoarul Muresului. Astfel, in partea de vest si nord vest a orasului se afla un sir de dealuri, cunoscute sub numele de Dealurile Devei. Ele formeaza un grup distinct, cu inaltimi ce ating aproape 700 m si care inchid ca un zid intrarea inspre Muntii Poaiana Ruscai. Culoarul Muresului functiona acum 12 - 8 milioane de ani (in badenian si sarmatian) ca o stramtoare marina, iar acum 6 milioane de ani (pontian) ca un canal prin care s-au scurs apele din Bazinul Transilvaniei spre Bazinul Panonic.
Peste acest fundament cristalin, s-au depus formatiuni sedimentare alcatuite din gresii, marne, radiolarite, roci cu sedimente aluviare, conglomerate in perioada cretacicului mediu si superior, pana in neogen. Aceste depozite sedimentare sant cunoscute sub numele de "strate de Deva".
Acum 10-8 milioane de ani, in badenianul superior si sarmatian inferior, in timpul manifestarilor magmatice si subvulcanice din zona, aceste straturi au fost strapunse de roci andezitice. In aceasta perioada, a vulcanismului neogen, au avut loc in zona Devei 4 eruptii vulcanice care au dat nastere la stanci eruptive andezitice.
Photo © Colectia www.orasuldeva.ro
Prima este la Dealul Magura, unde se afla Cariera Pietroasa, avand o piatra cu masa compacta si de mare rezistenta, care se poate bine ciopli. A doua este la Dealul Decebal, formand cariera de la Piatra Coziei, a treia la Piatra Colt si a patra la Dealul Cetatii. Eroziunea manifestata ulterior a scos in evidenta aceste forme de relief accidentate si specifice, vizibile in prezent sub forma unor dealuri cum sant Dealul Cetatii, Dealul Magura, Dealul Piatra Coziei.
Ele se intrepatrund cu ultimele ramificatii ale Muntilor Poiana Ruscai, care formeaza o prispa piemontana inspre culoarul Muresului. Fragmentata de conurile de dejectie ale paraurilor Magheruta, Bejan, Aramei si Sintirig, aceasta prispa piemontana formeaza si ea dealuri care coboara pana in oras.
Cele mai importante dealuri, pornind de la est spre vest sant: Dealul Paiului (330m), Piciorul Paiului (232 m), Paiul Urzicilor (279m), Dealul Archiei (351m). Acestea sant dealuri neimpadurite, cu pamant arabil, bune producatoare de cereale paioase. Urmeaza apoi Varful Magurei (337m), Dealul Bejanului (376m), si Magura (504m). In fata acestora se afla Dampul Pietroasa, Coasta Viilor si Dampul Greblelor, care toate coboara pana in strazile orasului.
In continuare, la stanga vechiului drum catre Cozia se afla Catunul Bejan (374m) si Padurea Luzan (454m). Urcand apoi pe strada Calugareni, intalnim pe partea stanga Piatra Bisericii (494m), Dosul Rosului (499m) si Coltata langa satul Cozia.
Coborand pe acelasi drum, in partea opusa se afla Dealul Nucetu (690m) pe care este instalat un releu de televiziune, Dealul Decebal (Poliatca - 688m) si Dealul Motor (Scocul Mic - 479m). In spatele acestora se afla Piatra Coziei (687m) formand o stanca abrupta in partea dinspre satul Cozia.
Varfurile Poliatca si Nucet
In continuare, coborand de la Cabana Caprioara, pe strada Aurel Vlaicu, in stanga se afla Dealul Coltu (Serhediu - 563m) cu multe vii si pomi pe el, dar cu varful plesuv, Dealul Cetatii (371m), iar in spatele acestuia dealul numit Piatra Colt pe care se afla o parte din cartierul Viile Noi. Ceva mai departe, dincolo de Valea Sintirigului, se afla Dealul Finicuri (359m) apoi Dealul Zabod (426m) care tine pana la Valea Devii, intrarea in satul Mintia si coboara pana in sosea formand asa numita "Hula a Jepilor".
Dealul Coltu si Dealul Cetatii Photo © 2005 Dragan Gabriel
Prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 Dealul Colt si Dealul Cetatii au fost declarate zone protejate si monumente ale naturii.
In prelungirea dealurilor, prisma piemontana se continua mai jos cu o suprafata inclinata, de eroziune si acumulare, care coboara lin spre lunca Muresului. In partea centrala a ei, la o altitudine joasa, de 190-220m se dezvolta orasul. Spre vest si sud, altitudinile cresc, orasul intinzandu-se pe o zona deluroasa terasata la 300 - 350m altitudine inspre cartierul Bejan.
Gara este situata la o altitudine de 186m, Piata Unirii la 190m, Strada S. Barnutiu la 200m, Strada Calugareni la peste 260m, Strada St.O.Iosif la 220m, Strada Aurel Vlaicu la peste 300m, dar sant zone locuite la altitudini si mai ridicate.
Lunca Muresului are o latime cuprinsa intre 1Km (la Soimus) si 5Km (la Deva). Dincolo de Mures se inalta panorama Muntilor Metaliferi, panorama ce poate fi contemplata din Deva.
Harta dealurilor Deva
Solul din zona Devei, poate fi diferentiat prin impartirea in 3 zone:
- Zona dealurilor din partea de sud-vest si nord-vest a orasului sant soluri galbui, cu podzolire secundara in asociere cu soluri silvestre brun-roscate de padure si pseudorendzinice. Eroziunea afecteaza suprafete insemnate de teren de aceea se intalnesc si unele soluri erodate. Pe aceste dealuri se cultiva livezi si vii, dar se gasesc si multe pajisti ierboase folosite ca fanete si pasuni.
- Zona de terase situata in partea de sud si sud-est a teritoriului contine soluri incipient podzolite, formate din marne si gresii si se foloseste ca teren arabil si pasune.
- Zona de lunca, acopera aproape 50% din suprafata teritoriului si cuprinde la randul ei 3 subzone: lunca riverana (184m altitudine), inundabila, cu aluviuni crude si soluri aluviale stratificate folosita in special ca pasune, lunca centrala (190m altitudine) cu soluri aluviale, folosita ca teren arabil si lunca preterasica (200 m altitudine) cu soluri aluviale folosita ca teren arabil si pasune.