Intreaga arhitectura exterioara a orasului Deva este captivanta, iar statuile constituie adesea un element capabil sa atraga turisti la fel ca orice muzeu. Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale orasului este statuia ecvestra a lui Decebal situata in Piata Victoriei in fata Casei de Cultura. Dar printre principalele atractii turistice ale orasului se numara si o serie de alte statui si monumente amplasate in diferite zone de-a lungul timpului. Mai jos va prezentam atat statuile si monumentele pe care le puteti vizita si fotografia, cat si pe cele care au existat in trecut in oras dar au fost demontate. Chiar daca unele dintre ele au disparut, iar altele nu par a fi interesante, am socotit de folos sa le consemnam, inainte de a fi neglijate sau uitate.

decebalcalare1

Statuia ecvestra a lui Decebal situata in Piata Victoriei, in fata Casei de Cultura, a fost dezvelita la data de 28 februarie 1976. La festivitatea dezvelirii monumentului s-a intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste Romania si a fost trimisa o scrisoare de recunostinta tovarasului Nicolae Ceausescu.
Pe scena amenajata in Piata Victoriei, s-a desfasurat apoi un amplu spectacol de cantece si dansuri de evocare a unor momente istorice, spectacol intitulat "Decebal, ctitor de neam". Spectacolul a fost sustinut de artisti din Deva si judetul Hunedoara, corurile din Orastie, ale cadrelor didactice ale liceelor Pedagogic, "Decebal" si de muzica din Deva, grupul de tulnicarese din Bulzestii de Sus, echipele de calusari din Orastioara de Sus, taraful din Vata de Jos, echipe de dansatori din Toplita, grupul de balerini de la "Teatrul de estrada" din Deva. 

decebal1a

Executata din bronz in marime naturala, aceasta statuie este primul monument ridicat in Deva. Statuia a fost dezvelita la data de 6 august 1937. Ea este amplasata in parcul orasului, in stanga intrarii principala si sta pe un soclu care are cateva trepte, toate din piatra de granit de la cariera Pietroasa din Deva. Statuia il reprezinta pe regele Decebal in picioare, rezemat de un scut. Pe fata soclului in partea de sus este sapata incriptia: "Decebal". Pe cele patru fete ale soclului au fost sapate basoreliefuri in bronz ce reprezinta urmatoarele imagini: in fata, legendara lupoaica alaptand pe

traian3

Statuia realizata de catre sculptorul Ioan Medrut a fost amplasata in 1999 in Piata Unirii pe locul in care anterior s-a aflat statuia lui Dr. Petru Groza.
Intr-o prima faza, in anul 1992 s-a discutat amplasarea unei statui a lui Avram Iancu in acest loc, dar nu s-a cazut de acord asupra acestei propuneri.
Traian a fost imparat al Romei in perioada 98 - 117 d.Hr., iar in timpul sau imperiul roman a ajuns la intinderea teritoriala maxima. Pe soclul statuii se gaseste inscriptia: "TRAIAN - Acesta a fost saditorul si parintele romanilor" (Samuil Micu). Vladimir Brilinsky, redactorul sef al revistei „Dacia”, considera ca nu este normal ca imparatului Traian, cotropitorul Daciei, sa i se ridice statui: „Noi nu putem admite ca suntem urmasii Romei, ci ai

eminescu3

In parcul orasului se gaseste statuia lui Mihai Eminescu inaugurata in data de 26 septembrie 1973. Statuia a fost realizata de sculptorul Tudor Panait.
Nascut la 15 ianuarie 1850 in Botosani si decedat la 15 iunie 1889 in Bucuresti, Mihai Eminescu a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti". „Fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit. Dacă n-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia. Eminescu este scuza României”, spunea Emil Cioran despre Eminescu.

ansamblulgimnaste1

Un ansamblu statuar dedicat gimnasticii romanesti a fost inaugurat, la sfarsitul lunii mai 2004 in Piata Arras din Deva. Monumentul, realizat din bronz reprezinta o gimnasta care executa, in trei faze diferite, un exercitiu la barna. Pentru acuratetea reprezentarii, artistul plastic Ioan Medrus l-a consultat pe antrenorul lotului olimpic de gimnastica, Octavian Belu. Ansamblul statuar a fost completat in luna mai 2005 cu o flacara olimpica stilizata din placi de alama de catre sculptorul Nicolae Adam. In anul 2015 a inceput proiectul de modernizare a Pietei Arras, cunoscută de localnici si sub fosta denumire

busturigimnaste1

15 sculpturi in bronz infatisand 11 gimnaste si 4 antrenori sunt amplasate pe o alee numita "Aleea Gimnastelor de bronz" in fata Salii Olimpice de Gimnastica din Deva. Busturile sunt realizate de artistul plastic Ioan Seu (67 de ani) si au fost turnate in bronz la inceputul anului 2008 la o turnatorie din Bucuresti. Lucrarile au inceput insa din primavara lui 2007. Inaugurarea grupului statuar a avut loc la data de 15 mai 2008. Portretele au, fiecare, intre 42-43 de centrimetri inaltime si cantaresc in jur de 20-30 de kilograme. Toate cele 15 lucrari au fost asezate pe socluri de granit inalte de 1,80 metri si

busturihoria1

Monumentul destinat luptei taranilor pentru pamant a fost ridicat initial in Piata Unirii din Deva, la 25 august 1946. Monumentul reprezinta busturile din bronz ale lui Horia, Closca si Crisan si este opera sculptorului Ion Vlasiu din Bucuresti. Busturile erau asezate pe un soclu inalt pe care erau fixate doua basoreliefuri. Soclul a fost facut din piatra de trahit din Deva. Basoreliefurile au fost realizate din bronz de catre sculptorul Eugen Ciuca. In prezent sunt amplasate pe un alt soclu in fata Palatului Magna Curia (Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane).

baritiu

Bustul lui Gheorghe Baritiu este situat in curtea Liceului Pedagogic si este opera lui Ernest Kovacs, realizata in anul 1969. George Bariţ, uneori scris George Bariţiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric şi publicist român transilvănean, întemeietorul presei româneşti din Transilvania. Gheorghe Bariţ a fost fiul lui Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic, şi al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Trascău (azi Remetea, judeţul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj şi studiile liceale la Liceul Piariştilor din Cluj, la secţia

dragan

In luna aprilie 2005 a fost dezvelit bustul cantaretului de muzica populara Dragan Muntean in fata Casei de Cultura. Bustul este realizat de artistul plastic Ioan Medrut. Drăgan Muntean (n. 18 aprilie 1955 în Poieniţa Voinii, Hunedoara - m. 20 aprilie 2002 Târgu Mureş) a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal. Caracteristice pentru repertoriul său au fost cântecele spaţiului natal, din Ţinutul Pădurenilor Hunedoarei. Artistul s-a bucurat de o deosebită popularitate într-o carieră care a durat 20 de ani. El s-a stins din viaţă la 20 aprilie 2002, în urma unui accident vascular

tordai

Bustul lui Tordai Sandor Andras (1529- 1579) dezvelit prin efortul Bisericii reformate in 2004 este amplasat in curtea bisericii reformate din Deva. Nascut in 1529 la Turda, Tordai Sandor Andras a urmat cursurile Universitatii din Wittenberg, dupa care in 1560 revine ca preot la Turda. A avut un rol important in raspandirea ideilor Reformei in Transilvania. Implicat activ in disputele cu cei care negau Sfanta Treime, a fost unul din principalii opozanti ai episcopului unitarian David Ferenc. In 1564-65 ajunge la Deva. A devenit episcop al bisericii reformate din Transilvania. A murit in 1579, la Deva, fiind

anticomunisti1

Situat in fata Prefecturii, "bolovanul cu cruce" cum este numit de locuitorii Devei, a fost dezvelit in luna mai 2006. Pentru „monument”, Primaria municipiului Deva nu a cerut aviz din partea Directiei pentru Cultura, dar acest lucru nici nu l-a interesat pe edilul – sef al urbei. Cu sau fara aviz, „bolovanul” a ramas la locul lui. Monumentul reprezinta o reparatie morala fata de luptatorii anticomunisti din munti, Ion Gavrila Ogoranu, Elisabeta Rizea şi Mihai Timaru. Elisabeta Rizea este o eroina a luptei anticomuniste din Romania. A fost arestata in 1952 si a facut 12 ani de inchisoare. Timp de patru ani,

revolutiei1

Monumentul sub forma de cruce, este amplasat in Parcul "I.C. Brătianu” (Piata Operei), in fata Bisericii Ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului". Este realizat din marmura si pe o placa contine inscriptia: "Eroilor Revolutiei Romane" iar sub steagul tricolor scrie: "Decembrie 1989". La Deva, Revolutia din Decembrie 1989 nu s-a soldat cu victime sau cu incidente grave si nu s-a tras decat un singur foc de arma si acela descarcat accidental din pusca unui soldat. Insa, ofiterii care au participat la operatiunile din acele zile, spun ca daca nu ar fi existat mai multi oameni cu capul pe umeri, la Deva dezastrul ar fi fost mai

eroiineamului

Monumentul Eroilor Neamului amplasat in curtea Catedralei Ortodoxe "Sfantul Nicolae" este realizat de sculptorul Ioan Seu in perioada 1993-1995 si a fost dezvedezvelit la 25 octombrie 1995. Pe latura din fata se gaseste o placa cu chipurile lui Horia, Closca, Crisan si Avram Iancu, iar pe celelalte trei laturi, inscriptii dedicate eroilor din cele doua razboaie mondiale. In varful monumentului este amplasata o cruce pe care este gravat un porumbel, simbol al pacii si libertatii. Monumentul este dedicat tuturor eroilor neamului românesc, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru demnitatea

eroiromani1

Langa Cimitirul Eroilor Sovietici se afla si Cimitirul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial, unde in fiecare an, la 25 octombrie, printr-un Ceremonial Militar si Religios, Garnizoana Deva sarbatoreste Ziua Armatei Romane. Amenajat în 1944, Cimitirul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial este compus din 132 de însemne de căpătâi ale militarilor români care au murit în Al Doilea Război Mondial. Suprafaţa cimitirului este împărţită în trei parcele, aleiile fiind acoperite cu pietriş. Monumentul Eroilor Romani din Cimitirul Eroilor este realizat din marmura si contine inscriptia: "Eroi au fost, eroi

sovietici1

Monumentul Eroilor Sovietici se gaseste in cimitirul eroilor sovietici, pe strada Călugareni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură.Monumentul contine in limbile rusa si romana inscriptia: "Glorie ostasilor Armatei Sovietice care si-au dat viata in lupta pentru eliberarea omenirii din robia fascista". Cimitirul eroilor sovietici este compus dintr-un monument şi 30 de morminte, marcate prin însemne de căpătâi din beton, din care 29 sunt decorate numai cu steaua sovietică iar unul are înscrisuri în limba rusă. Unii istorici sustin ca in acest cimitir ar fi ingropati si o mare parte din cei o mie de detinuti

energeticianul

La intrarea în curtea Colegiului Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu" Deva, situat pe strada Titu Maiorescu la nr. 28 se află Statuia Energeticianului care stăpânește două fulgere. Realizată din metal, statuia îl reprezintă într-o manieră modernă și stilizată pe zeul grec al focului - Prometeu. Pe placheta de pe soclul statuii este scris: "Colegiului Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu". Nu avem informatii despre data când a fost inaugurată statuia și nici despre artistul care a realizat-o, dar ea datează probabil din anul 1968, când a fost terminata constructia Grupului Şcolar Industrial Energetic. 

minerul

Pe strada Titu Maiorescu nr. 2, in fata cladirii SC MINEXFOR SA Deva, se afla un monument reprezentand statuia unui miner. Privind parca departe in zare, minerul este redat in mers spre locul de munca. Soclul de beton este placat cu marmura si este incastrat intr-un zid de sprijin. Minerul reprezentat de statuie este imbracat in salopeta, tine in mana stanga lampa specifica, iar pe umarul drept poarta perforatorul. Nu avem informatii despre autorul aceste sculpturi si nici despre data cand a fost inaugurata. Din motive necunoscute, statuia minerului a fost recent vopsita destul de

flacaraolimpica5

Amplasat în Piața Arras, în interiorul unei fântâni arteziene, Monumentul Flacăra Olimpică făcea parte din Grupul Statuar al Gimnastelor care a fost inaugurat în anul 2005. Monumentul împreuna cu fântâna a costat aproximativ 180.000 de lei. Cu o înălțime de 10 metri și construită din plăci de alamă aduse din Grecia, sculptura era așezată pe un soclu în interiorul fântânii arteziene. "Flacara Olimpică" a fost executată în patru ateliere din Orăștie, pe o perioadă de trei ani. Fântâna a fost pornită foarte rar astfel că a ajuns să aibe o valoare mai mult arhitectonică și decorativă. În anul 2015 autoritățile locale

horiaclosca1

Busturile din bronz ale lui Horia, Closca si Crisan au fost realizate de catre sculptorul Ion Vlasiu din Bucuresti in 1934. La 25 august 1946 au fost amplasate in Piata Unirii din Deva pe un soclu inalt cu doua basoreliefuri in bronz realizate de sculptorul Eugen Ciuca in 1946. Soclul era realizat din piatra de trahit din Deva. Basorelieful din fata reprezinta o scena cu taranii rasculati la 1784, iar basorelieful din spate arata taranii impartind pamantul si urmatoarea inscriptie: "Titlu de proprietate: Eliberat conform legii nr.187-945 sub domnia regelui Mihai I de guvernul dr. Petru Groza. Ministru R Zaroni. Dr Prefect

sfinti1

Pe stânca aflată deasupra tunelului cetăţii, stâncă numită Calvaria, a existat un grup de trei statuete ale unor sfinţi catolici. Se presupune că ele datau din secolele trecute şi au fost ridicate de franciscani, pentru victimele execuţiilor care se efectuau de pe această stâncă, prin aruncarea osândiţilor la moarte în gol. Langa statuete exista si o cruce de piatra. Între 1900 și 1905 pe stâncă s-a construit și un mic foișor care adăpostea statuetele. Foișorul a rezitat până în 1940, iar statuetele au fost distruse cu trecerea timpului şi în urma actelor de vandalism. Ultima dintre statui s-a prăbuşit în 1987 chiar peste staţia seismică aflată la

petrugroza7

Monumentul din bronz il reprezenta pe Dr. Petru Groza in picioare, asezat pe un soclu inalt din marmura rosie de Carara si a fost dezvelit in 7 decembrie 1962, pe locul unde la 18 aprilie 1933 a avut loc marea adunare a Frontului Plugarilor. Statuia avea inaltimea de 4,5 m, iar soclul de granit avea 2,3 m si pe el scria: "Dr. Petru Groza-1884-1958". Mana dreapta a statuii cu degetul aratator indreptat inspre fostul sediu al Bancii Nationale i-a facut pe locuitorii orasului sa glumeasca spunand ca Dr. Petru Groza arata inspre banca ce fusese a lui si comunistii i-au confiscat-o. Lucrarea este opera 

obelisc1

In fata Muzeului Judetean (Palatul Magna Curia) a existat in perioada comunista un monument metalic de tip obelisc. In prezent exista putine informatii despre acest monument, dar se stie ca in perioada existentei sale, el era un punct de atractie pentru vizitatorii curiosi care nu stiau ce reprezinta si de ce a fost realizat si amplasat in fata muzeului. In limbajul popular, monumentul era denumit "Sulitele" sau "Sagetile" datorita formei sale. De fapt, monumentul realizat de profesorul de arta Kovács Ernö, reprezinta doua palme lipite pentru rugaciune, Monumentul a fost demontat si in locul lui, in prezent se afla monumentul reprezentand

povestitorul

Bustul povestitorului Ion Pop Reteganul era amplasat la intrarea in curtea Liceului Pedagogic (langa cladirea fostului Inspectoratului Scolar Judetean) si a fost realizat de sculptorul Nicolae Adam, in anul 1969. In anul 2009 bustul a fost dat jos iar in curte a ramas doar soclul. Ion Pop-Reteganul (1853-1905 ) a fost un pedagog, prozator, publicist şi folclorist, reprezentativ pentru epoca sa şi a rămas în istoria folcloristicii româneşti ca „cel mai mare folclorist al Ardealului”. A fost redactor la publicaţiile: ˝Cărţile săteanului român˝ (Blaj, 1886), ˝Dreptatea˝ (Timişoara, 1893-1894), ˝Deşteptarea˝ (Cernauţi, 1897)

acatiu1

Monumentul din piatră dedicat memoriei fostului comite suprem al Hunedoarei şi Principe al Transilvaniei, Acaţiu Barcsay, a fost restaurat şi aşezat în faţa sediului Prefecturii judeţului Hunedoara, în data de 12 noiembrie 2011. La ceremonie a fost prezent ministrul Culturii, Hunor Kelemen. Monumentul reprezintă o bucată a pietrei funerare a nobilului maghiar şi obeliscul de bronz al acestuia, descoperite în apropiere de municipiul Deva, la Bârcea Mare. Acaţiu Barcsay (1619-1661) a fost Principe al Transilvaniei între anii 1658-1660 si se spune despre el ca ar fi fost "Proprietarul Cetatii

ziarulhunedoreanului1servushunedoara1mesagerul1glasulhunedoarei1accentmedia1hunedoaramea1
gazetareplica1hunedoaraplus1hunedoaralibera1hunedoaratv1kapitaltv1