Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.
Este atestată existenţa din perioada daco-romană a minelor de la Abrud (Auraria
Major), Roşia Montană (Alburnus Major), Zlatna (Ampellum), Băiţa, Ruda şi Musariu. Continuitatea exploatării minereurilor auro-argentifere din Munţii Apuseni este confirmată în sec.XVII-XVIII de reactivarea minelor de la Săcărâmb, Roşia Montană, Zlatna, s.a. În perioada respectivă când unele perimetre miniere au început să se epuizeze şi producţia să devină nerentabilă, statul a susţinut financiar extracţia şi prelucrarea minereurilor auro-argentifere şi a celor neferoase.
În această perioadă au funcţionat societăţile şi asociaţiile miniere Sf. Gheorghe la Roşia Montană şi 12 Apostoli Ruda, Sf. Ioan Evanghelistul la Valea Morii şi Valea Arsului la Brad.
Activitatea minieră a cunoscut între cele 2 războaie mondiale o perioadă de puternic reviriment. S-au redeschis un număr însemnat de mine, statul continuând să se implice în producţia de metale preţioase prin diferite mijloace financiare. Caracterul de unitate funcţională a minelor din zona Munţilor Apuseni în perioada amintită, este dat şi de instituirea unor structuri specifice, importante, cum au fost inspectoratele de control minier care au funcţionat succesiv la Zlatna, Brad şi Deva şi şcolile miniere de la Săcărâmb şi Roşia Montană care au pregătit minieri şi tehnicieni cu o bună calificare pentru exploatările din regiune.
În perioada anilor 1970 - 1980 s-au pus bazele unor importante dezvoltări ale producţiei miniere de cupru, aur, argint, plumb şi zinc. S-au deschis şi pus în exploatare zăcămintele de la Roşia Poieni, Valea Morii - Brad, Moldova Nouă şi s-au amplificat minele din Baia de Arieş, Zlatna, Deva şi Ghelari. Obiectivele puse în funcţiune în această perioadă, cu capacităţile cele mai mari din ţară, au fost proiectate adoptând tehnologii la nivel mondial, dar dotarea s-a făcut cu utilaje indigene şi în majoritate prototipuri, care pe parcurs s-au dovedit a fi puţin fiabile, neconfirmând aşteptările din punct de vedere al performanţelor.
Importanţa activităţii miniere a determinat ca în toate perioadele istorice în perimetrele miniere arondate Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva să fiinţeze structuri organizatorice de conducere, îndrumare, supraveghere şi control, specializate în domeniul minier cu centrul fie în zona Munţilor Apuseni, fie la Deva.
În anul 1969 a luat fiinţă Centrala Minereurilor Deva din care a făcut parte întregul sector neferos, inclusiv unităţile miniere care în prezent aparţin Companiei Naţionale “REMIN” S.A. Baia Mare.
În anul 1974 s-a revenit asupra organizării prin delimitarea celor două zone geografico-miniere, respectiv Baia Mare şi Deva, Centrala Minereurilor Deva funcţionând până în anul 1990 în noua structură şi coordonând activitatea minieră din zona Munţilor Apuseni, Poiana Ruscă, a Banatului şi Harghita.
În anul 1990 s-a înfiinţat Regia Autonomă a Cuprului Deva, funcţionând până în anul 1998 perioadă în care au fost preluate şi unităţile Altîn Tepe, Iara şi Băiţa Bihor.
Web: www.minvest.hd.ro
In februarie 2014, noua activiști de mediu au ocupat pentru șapte ore sediul Minvest Deva pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la favorizarea nelegitimă și ilegală a companiilor miniere de către autoritățile statului român. Proiectele de la Certej, Deva-Muncel, Băiţa Crăciunești, Brad, Rovina și Roșia Montană sunt proiecte cu efecte distructive pentru oameni şi natură.
