Scurt Istoric
ulpia1Cele mai vechi activitati economice desfasurate in zona, cunoscute noua sant de pe vreme romanilor, care faceau exploatari de piatra la carierele Pietroasa si Bejan si aveau o statie de vama pentru sare si lemn la castrul Micia situat la doar 7 km. de Deva. Cu toate acestea, Deva a avut o dezvoltare economica destul de lenta in secolele care au urmat. Desi in secolul XIV unele localitati trec de la organizarea rurala la cea urbana castigand astfel o prosperitate si devenind centre economice, Deva nu a reusit in acea perioada sa ajunga la un astfel de statut.  Unul din motive a fost ca localitatea noastra nu a reusit sa fie un centru mestesugaresc si comercial, activitati ce singure puteau sa-i asigure statutul de oras medieval "civitas", ci baza economei a constituit-o tot timpul agricultura, slab dezvoltata si ea datorita terenului deluros si acoperit cu paduri si a zonei de campiei restranse si expusa inundatiilor. Motivul principal care a franat progresul economic al localitatii, a fost insa crunta exploatare exercitata de catre domeniul cetatii si nobilimea mosiera care detineau in stapanire aproape totalitatea terenurilor si drepturilor in Deva. Comunitatea locuitorilor nu avea nici proprietati agricole si nici privilegii, iar targovetii detiuneau prea putine bunuri care produceau si puteau forma un circuit economic. Existau si mestesugari dar in numar restrans, iar dintre ocupatiile meseriasilor din zona, pot fi mentionate: zidari, olari, lemnari, cioplitori in piatra, fierari, caramidari, carutasi, tabacari, cojocari, tesatori, croitori, macelari, morari. Intre cele mai vechi activitati economice la Deva din acea perioada se cunosc doua mori de apa, cariera de la Pietroasa, si mai ales portul cu vama si depozit pentru sare care avea nevoie de mestesugari si lucratori specializati, corabieri si plutasi, lucratori sarari, etc.

locomotiva
Construita in anul 1870 de firma HOFHERR & SCHRANTZ din Austria, aceasta masina cu abur a fost achizitionata pentru
actionarea mai multor utilaje: gater, batoza, selector de cereale, moara. Masina de abur a fost donata de catre comunitatea
din catunul Codru, sat Sacaramb, Primariei municipiului Deva, fara drept de instrainare. In prezent, masina cu abur este expusa
in zona din fata telecabinei care asigura accesul pe Cetate.

In secolele XV si XVI comertul a avut o oarecare dezvoltare datorita desfacerii aici a productiei mestesugaresti din marile centre orasenesti. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea a inceput sa se dezvolte si la Deva mica productie de marfuri caci se producea aici postav, tesaturi, paturi, incaltaminte, cojoace, curele, oale, etc. In secolul XVII si prima jumatate a secolului XVIII, pe langa morile de apa de pe canalul Cerna, port si cariera de piatra, mai exista o brutarie militara, o turnatorie de fier a domeniului unde se lucrau potcoave si unelte agricole si probabil se faceau si explorari miniere in mina de arama. Existau de asemenea mai multe carciumi, cateva pravalii si un han care era si depozit de marfuri. 
Revolutia industriala care a generat mari progrese economice in secolul XIX s-a simtit prea putin la Deva in prima jumatate a secolului. Insa revolutia burgheza din 1848, cel mai maret eveniment politico-social al timpului, a fost benefica pentru localitatea Deva, deoarece scapand de tirania nobilimii si fiind scoasa de sub stapanirea domeniului cetatii, i-a adus noi si mari perspective de dezvoltare.Breslele meseriasilor isi pierd insemnatatea, in 1852 o dispozitie a stapanirii aduce incetarea dominatiei acestora, iar la 1859 este introdus sistemul de libera infiintare a meseriilor si intreprinderilor, avand unica obligatie de a se inregistra. In acea perioada, la Deva se tineau 3 targuri mari anuale, zise de tara, la 30 aprilie, 22 iulie si 18 octombrie, iar targul saptamanal avea loc sambata. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX se pun bazele unei transformari inspre urbanism a localitatii noastre si economia incepe sa se dezvolte. Aspectul localitatii se schimba si dintr-un targusor mic cu aspecte rustice Deva ajunge un orasel mic, putin mai urbanizat, dar caruia ii lipseau inca foarte multe.

tesatoare
Photo © Colectia Zsók Béla

Se construieste calea ferata, se infiinteaza cateva scoli, se construiesc doua biserici noi, se infiinteaza doua noi cartiere, se paveaza strazile centrale, se face electrificarea orasului, se dezvolta meseriile si comertul si ia nastere un inceput de industrializare.
Calea ferata s-a cosntruit pe traseul care a ramas pana in zilele noastre. Ea a taiat o parte din vatra orasului, trecand prin cartierul "In Greci" si alaturi de cel zis "Partea corabierilor".Gara a fost asezata nu departe de centrul orasului, in locul unde se afla si astazi.In septembrie 1868 intra in Deva, venind de la Arad, primul tren tras de o locomotiva condusa de catre mecanicul Martin Gross.Evenimentul a constituit o senzatie pentru oras. Taranii si targovetii vedeau in "carul de foc" o adevarata minune draceasca, iar domnii se minunau si nu puteau pricepe cum "fuge fara sa fie tras sau impins de ceva"
Peste Mures se construieste un pod de lemn la Soimus in 1890, iar in 1906-1907 este inlocuit cu un pod de fier.Cariera Pietroasa este exploatata mai intens, se face chiar o cale ferata industriala pana la cariera.

stradapietroasa
Calea ferata industriala de la Cariera de piatra                                         Photo © Colectia Zsók Béla   

Calea ferata industriala Petroasa - Deva a fost construita de catre Banca "Erdelyi egyleti bank rt." si a fost predata comunicatiunii in luna iunie 1903. In lungime de 5,9 km era aranjata transportul materialului industrial de la minele (baia) numita "Petroasa" pana la statiunea caii ferate din Deva. Tractiunea se facea cu cai.

   cariera
Cariera de piatra de la Bejan                                            Photo © Colectia www.orasuldeva.ro

In 1879 existau in Deva 29 de comercianti cu 31 calfe si ucenici. In 1883 se infiinteaza o banca maghiara numita "Casa de Economii", iar in 1885 o banca romana cu numele "Hunedoara" dar care ulterior isi schimba denumirea in "Decebal". La 25 iulie 1886 in Deva se infiinteaza Corporatiunea industriala, cu 85 membri inscrisi, din cei 211 posesori de brevete de meserii si comert aflati aici. In perioada democratiei burgheze (1918-1944) incepe o noua viata a orasului, cu multe prefaceri, cu mari framantari, dar si cu unele realizari insemnate, care dau un caracter nou si frumos vechiului oras. A crescut mult numarul negustorilor, a pravaliilor si a magazinelor de tot felul incepand astfel sa se intensifice activitatile comerciale de tot felul. Targurile saptamanale si balciurile anuale de marfuri si de vite se dezvoltau tot mai mult si luase avant comertul bancar. Pentru controlul si organizarea vietii economice se infiinteaza in 1924 Camera de comert si industrie care a organizat unele targuri si expozitii economice la Deva si a deschis o scoala practica de comert. Totusi pana prin 1960 activitatea industriala in Deva se rezuma la o fabrica de conserve, una de cahle de teracota, o exploatare miniera (Baia de Arama), un atelier de confectionat nasturi, o fabrica de brichete furajere si cateva cuptoare de paine.
In ceea ce priveste agricultura, in anul 1952 s-a infiintat gospodaria agricola colectiva "Petőfi Sándor" in Colonia Ceangai aflata la periferia orasului. Colectivistii de aici cultivau grau, orz, porumb, cartofi, sfecla, dar cresteau si vaci pe care le duceau la pasunat pe dealurile de la marginea orasului. Intr-o nota din ziarul "Drumul Socialismului" din 21 mai 1953 se mentioneaza ca: "Până la data de 15 Mai, colectiviştii au plivit cele 66 ha semănate cu grâu de toamnă si cele 5 ha semănate cu orz de primăvară. Odată cu încetarea ploilor, membrii gospodariei colective "Petőfi Sándor", au început şi praşila 1-a la culturile de cartofi, reuşind ca până în prezent să prăşească 9 ha din cele 15. În fruntea acestor munci au fost colectiviştii Joc Ladislau, Sebestyen Rozalia şi Gulaci Ana."  In anul 1958 gospodaria avea un grajd pentru 50 bovine, o magazie pentru cereale cu o capacitate de 10 vagoane, un patul pentru porumb de 12 vagoane, o maternitate pentru 12 scroafe, un cotet de pasari pentru 250 gaini, o remiza pentru atelaje si un pod bascula de 5 tone. Gospodaria avea 22 cabaline, 8 vaci de lapte, 8 junici, 150 oi, 18 scroafe si 129 gaini. Toate acestea pe o suprafata totala de 208 hectare.

garaveche
                                                                    Vechea gara din Deva. In partea stanga se observa birtul garii                          Photo © Arhivele Statuluivecheaautogara
Vechea autogara din Deva

Incepand cu anii '60 si pana la Revolutia din 1989, peisajul industrial al orasului s-a schimbat si au aparut numeroase unitati ale industriei miniere, metalurgice neferoase, energetice, de materiale de constructii, forestiere si alimentare. Baia de Arama devine o puternica Exploatare Miniera, iar langa mina se construieste o Uzina de Preparare a Minereurilor. Se deschide o Intreprindere de Materiale de Constructii la Barcea, se construieste Termocentrala de la Mintia, iar la Chiscadaga o Intreprindere de Lianti. Se infiinteaza unitati agroindustriale cum sant Intreprinderea de Stat Avicola si Intreprinderea de Sere Santuhalm. La Deva se deschide Fabica de Matase, Intreprinderea de Industrializare a Carnii, Intreprinderea de Panificatie. 
Peisajul urbanistic se modifica prin construirea a numeroase blocuri de locuinte si apar noi edificii social-culturale cum sant: Casa de Cultura, Sala Sporturilor, Policlinica, Hotel Sarmis si Hotel Deva, Magazinul Universal Ulpia. Se construieste o gara noua, o piata noua si un Centru Comercial. Pana la revolutia din 1989, toate aceste unitati industriale si comerciale se aflau in proprietatea statului.
Economia orasului Deva are o structura complexa care cuprinde majoritatea sectoarelor de activitate: industrie, comert, servicii, telecomunicatii, transporturi, agricultura, gospodarie comunala, insa ponderea cea mai mare o au industria si serviciile.

mintia

matasedeva
Photo © Colectia www.orasuldeva.ro

complexulminierdeva

Complexul minier Deva

Dupa evenimentele din 1989, economia orasului a inceput sa se adapteze rapid pietei libere, aflandu-se intr-un avansat grad de privatizare. Cea mai mare parte a intreprinderilor bazate pe sectorul minier si-au inchis portile sau se afla in faza de privatizare datorita restructurarii acestui sector.
Astfel, prin HG 303 din 5 iunie 1992 prin desprinderea unor subunitati din cadrul Regiei Autonome a Cuprului Deva, s-au creat mai multe societati comerciale pe actiuni:
- Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere Deva a devenit "Cepromin" S.A.
- Centrul de Informatică Minieră Deva a devenit "Infomin" Deva - S.A.
- Uzina de Piese de Schimb şi Reparaţii Utilaj Minier Deva a devenit "Rempes" S.A.
- Baza de Aprovizionare, Desfacere, Prestări Servicii Deva a devenit "Badps" S.A.

Intr-o continua dezvoltare se afla sectoarele economice reprezentate de firme private cum ar fi: prelucrarea lemnului, industria alimentara, industria textila, servicii publice, materiale de constructii, comunicatii, servicii de transport marfa si calatori. Din cele 5609 firme de industrie si comert care existau in anul 2001 in Deva, 212 erau societati pe actiuni, 4132 societati cu raspundere limitata, 255 societati in nume colectiv, 31 societati in comandita simpla, 6 regii autonome, 17 organizatii cooperatiste si 982 asociatii familiale.

Printre unitatile economice reprezentative pentru municipiul Deva, se numara:

  • Termocentrala Mintia una dintre cele mai mari termocentrale ale tarii, cu o putere instalata de 1260 MW (6 generatoare de cate 210 MW ). A fost data in folosinta in anul 1969, se aprovizioneaza cu huila si livreaza sistemului energetic national in jur de 4 - 5 miliarde KWh anual. Apa calda rezultata din procesele termice este utilizata pentru termoficarea municipiului Deva (350 - 400.000 Gcal anual). Primul grup a fost conectat la reteaua nationala in data de 30 noiembrie 1969.
  • Exploatarea Miniera infiintata in 1952, situata la iesirea din oras inspre Arad, extrage minereuri complexe (plumb, zinc, cupru) si este dotata cu o flotatie proprie.
  • S.C. "Rempes" S.A. (fostul I.P.S.R.U.M.) a fost data in folosinta in 1985 si produce piese de schimb pentru utilaje miniere si piese turnate din fonta si otel.
  • S.C. "Bentocalcar" specializata in exploatarea rocilor de constructie
  • S.C. "Condor" S.A. specializata in proiectarea si executarea constructiilor
  • S.C. "Foricon" S.A. specializata in constructii, drumuri publice si forestiere si imbunatatiri funciare
  • S.C. "Matex" S.A. data in folosinta in anul 1974 sub denumirea Fabrica de Matase, realizeaza o gama larga de tesaturi de matase
  • S.C. "Devil" S.A. specializata in prelucrarea laptelui
  • S.C. "Decebal" S.A. specializata in productia de preparate din carne
  • S.C. "Cetate" S.A. specializata in productia de faina si produse de panificatie
  • S.C. "Macon" S.A. si-a inceput activitatea in 1963 sub denumirea Intreprinderea de Materiale de Constructii. Este una dintre cele mai importante firme producatoare de materiale de constructii (BCA, prefabricate din beton, garduri, pavele, teracota, ceramica) din tara.
  • S.C. "Casial" S.A. data in folosinta in 1978 sub denumirea Intreprinderea de Lianti Chiscadaga, produce diferite sortimente de ciment si var. Este amplasata in satul Chiscadaga, la 8 km de Deva.
  • S.C. "Devatrans" S.A. specializata in transport de persoane
  • S.C. "Romtelecom" S.A. desfasoara activitati in domeniul telecomunicatiilor
  • S.C. "Dacia Service" specializata in reparatii auto si accesorii auto
  • S.C. "Remat" S.A. specializata in activitati de recuperare a deseurilor

economie5Beneficiind de bogate resurse materiale si umane, de zacaminte minerale si mari suprafete agricole, precum si de un peisaj pitoresc si o asezare geografica favorizata, oferind in acelasi timp numeroase oportunitati de investitii, municipiul Deva poate fi considerat unul dintre cele mai propice locuri pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.
Posibilitatile de legatura si trafic cu celelalte localitati si zone ale tarii, potentialul turistic inca nedezvoltat dar pentru care exista conditii optime, terenurile si spatiile de productie care pot fi cumparate, infrastructura moderna a orasului precum si interesul populatiei si al administratiei locale pentru dezvoltarea orasului contribuie la crearea unui mediu atractiv si prielnic pentru investitii in zona.

ziarulhunedoreanului1servushunedoara1mesagerul1glasulhunedoarei1accentmedia1hunedoaramea1
gazetareplica1hunedoaraplus1hunedoaralibera1hunedoaratv1kapitaltv1