Clima si hidrologie

: Accesări: 13705

CLIMA
devaclima1 Orasul Deva are cea mai temperata clima din intreg Ardealul, fiind ferit de curenti, incat poate fi considerat o statiune climaterica desi nedeclarata.
Orasul Deva beneficiaza de un climat placut, colinar, de tip continental temperat, cu o circulatie predominanta a aerului dinspre vest si nord-vest. De-a lungul culoarului Muresului se resimt influente climatice submediteraneene, iar masele de aer atlantic incarcate cu umezeala nu afecteaza orasul, datorita protectiei oferite de Muntii Apuseni si Muntii Poiana Ruscai.
Datorita asezarii sale intr-o mica depresiune, la o altitudine relativ scazuta, verile nu sant excesiv de calduroase, iar iernile sant in general blande, lipsite de geruri puternice. Pe baza observatiilor facute asupra infloririi arborilor si a plantelor reise ca Deva beneficiaza de o clima calda, cea mai avansata din Ardeal. Totusi, in alte zone, Banat sau Crisana, arborii pomii infloresc cu vreo 10 zile mai devreme. Temperatura medie anuala este de 9,7 grade C, iar amplitudinea anuala este de 22,7 grade C. Vara temperaturile maxime ating 32 grade C, si iarna ele coboara in jurul valorii de -14 grade C. Temperatura maxima a fost de 39,7 grade C, inregistrata la data de 16 august 1952, iar minima absoluta de -31,6 grade C, a fost inregistrata la 24 ianuarie 1963. Dar aceste temperaturi iesite din comun sant rare, si nu caracterizeaza clima orasului. Numarul zilelor cu temperaturi de peste 25 grade C este de aproximativ 100/an, iar al zilelor cu temperaturi sub 0 grade C este de aproximativ 120/an.

Dintre vanturile care strabat orasul se cunosc : Austrul - vant uscat care bate de la sud-vest si aduce iarna ger si vara caldura si seceta, Cosava - un vant rece si uscat care vine din Muntii Iugoslaviei si trecand prin Banat ajunge si aici, precum si Vantul Mare, care trece peste culmile Carpatilor Meridionali si vine pe valea Muresului.
Vanturile predominante sant cele din sectorul vestic si nord-vestic, in medie destul de slabe, ele favorizand formarea si transportarea norilor din aceasta parte deasupra orasului. In general norii venind din nord-vest aduc ploaia, localnicii cunoscand ca de regula ploaia vine "dinspre Cetate".
Vanturi cu o frecventa mai redusa, sufla si din partea opusa, pe culoarul Muresului, iar acestea dau nastere in orele diminetii la o ceata usoara.
Precipitatii atmosferice sant moderate, avand o medie anuala de 46,6 l/m2. Cele mai abundente precipitatii cad in luna iulie iar cele mai reduse in februarie. Ninsorile cad in mod obisnuit, in intervalul octombrie - aprilie, grosimea stratului de zapada fiind in medie de 4 cm.
Zapada nu stagneaza indelungat pe sol, numarul mediu anual al zilelor cu strat de zapada fiind de 10-20. Cea mai mare cantitate de precipitatii a fost de 262 mm/24h, inregistrata la data de 19 iulie 1934.

HIDROLOGIE

Orasul Deva este asezat pe malul stang al Muresului, pe cursul mijlociu al acestuia. Muresul este cel mai mare rau al Transilvaniei, avand o lungime totala de 756 km si un bazin hidrografic de aproximativ 27.800 km2.. Herodot il mentioneaza in scrierile sale, in anul 484 i.e.n, sub denumirea de Maris.

muresul Valea Muresului. Photo © Iovan Darius

De-a lungul lui s-a format una dintre cele mai frumoase regiuni din tara, cunoscuta mai demult si sub denumirea de "Elvetia Ardealului". Deva a beneficiat de-a lungul timpului atat de apa lui cat mai ales de lunca manoasa creata de rau. Curgerea apei este lina si adanca, cu o viteza de 1m/s si un debit de aproximativ 70 m2/s.
Latimea Muresului este de 100-120 de metri si adancimea medie de 1-2 metri, desi in unele locuri are adancimi de 4m. Raul este insotit de depozite aluvionare, de lunca sau de terasa, in special namol si nisip cuartos, motiv pentru care este destul de tulbure. In unele locuri formeaza plaje de nisip. Fiind navigabil pentru plute si corabii mici, Muresul a fost folosit in trecut pentru transport si comunicatie.

poduldefier Photo © Colectia www.orasuldeva.ro

Cel mai mare afluent al Muresului in zona Devei, este raul Cerna care izvoraste de la poalele muntelui Varful Ruscai, strabate Poiana Ruscai, trece prin orasul Hunedoara si in dreptul localitatii Santuhalm - Deva se varsa in Mures. Numele Cerna este de origine slava si inseamna "negru", iar raul a primit aceasta denumire deoarece trece printr-o zona bogata in zacaminte de fier care dau pietrelor o culoare negricioasa.
In Deva, a existat pana prin anul 1967 si un canal care se numea Cerna si care strabatea o mare portiune din oras. Apa canalului era preluata din raul Cerna de la Santuhalm, traversa Deva si se varsa in Mures in zona fostului abator (dincolo de calea ferata). Pana prin 1870, dupa cum ne arata harta cartilor funciare, se varsa in Mures in cartierul Greci, la marginea caruia trecea un brat al acestui canal. Dupa ce si-a mutat cursul, canalul a intrat pe o albie parasita, cunoscuta sub denumirea de Muresul Mort. Se pare ca acest canal, a fost amenajat chiar din perioada daco-romana pentru transport de marfuri inspre Mures, iar ulterior a fost folosit si pentru actionarea morilor de apa din oras. In "Ghidul regiunii Hunedoara", Octavian Floca mentioneaza ca orasul Deva "e taiat de apa canalului Cerna facut in veacurile trecute".
Dupa 1960 aceste mori au disparut, iar canalul a fost desfintat nemaifiind necesar. Este interesant de cunoscut totusi traseul pe care il avea acest canal prin oras. Canalul Cerna curgea dinspre Santuhalm, trecea pe langa Uzina de apa, pe langa cartierul Ceangai de unde colecta un parau venit dinspre Padurea Bejan, trecea prin zona cartierului Gojdu, pe langa Fabrica de Conserve, Unitatea de Pompieri, strada I.L.Caragiale, pe langa piata, traversa B-dul Libertatii (fosta strada Lenin) pe sub un pod, apoi pe langa fosta Uzina Electrica, prin spatele Manastirii Catolice din cartierul Progresul, trecea pe sub calea ferata si in zona fostului abator se varsa in vechea albie a Muresului.

raul cerna 1901 Raul Cerna in anul 1901. Photo © Fortepan/Schoch Frigyes

Canalul Cerna din Deva. Colectia www.orasuldeva.ro. Photo © Arhivele Statului

Muresul este principalul colector al apelor care curg dinspre dealurile Devei, insa debitul mic al acestora determina un impact redus asupra lui. Majoritatea acestor ape, paraie, valcele, izvoare sant acum captate prin reteaua de canalizare a orasului si nu mai sant vizibile. In trecut insa, unele din ele treceau prin oras, in curgerea lor spre Mures.

hartacanal Deva in Harta Iosefina a Transilvaniei. 1769-1773. Se poate observa canalul Cerna care trecea prin oras.

Dintre aceste ape, putem mentiona:

Paraul Archiei si Paraul Paiului erau doua mici paraiase care colectau apa scursa de pe Dealul Archiei si Dealul Paiului, si care se varsau in fostul canal Cerna.
Paraul Bejanului colecta apa a doua paraiase mici venite din Dealul Bejanului si Varful Magurei, precum si a altor izvoare si trecea prin fostul cartier al Ceangailor pe traseul strazilor Pietroasa, Ady Endre, Dorobantilor, si se varsa in fostul canal Cerna, undeva in zona strandului.
Paraul Greblelor format din scurgerile de pe asa-numitele "damburi ale Greblelor", si curgea prin zona strazilor Liliacului si Zamfirescu, trecand prin zona unde se afla acum Hotelul Deva. Se varsa in canalul Cerna, iar ulterior a fost canalizat.
Paraul Aramei sau Valea Aramei era paraul cu debitul cel mai mare care strabatea orasul Deva. Izvoraste din dealul Nucet, de undeva de la vechea intrare in Mina de Arama, iar mai jos era alimentat cu apa altui paraias venit de pe dealul Decebal. Curgea de-a lungul strazilor Calugareni, Andrei Muresan, Ion Creanga si se varsa in canalul Cerna dupa ce trecea de Moara de sus cunoscuta si sub numele de Moara orasului. In zilele ploioase umplea strazile orasului cu pietris si noroi. Aceasta apa, a format de-a lungul timpului cea mai larga vale sau curmatura din oras, de-a lungul strazii Calugareni. Inainte de a fi captata in canale subterane si strazile asfaltate prin anii 1960, peste ea se trece pe punti de lemn sau poduri.
Paraul Viilor sau Apa Viilor se scurge de pe terasele dealurilor Decebal si Nucet, de-a lungul strazilor Viilor si Izvorului, apoi cobora pe strazile G. Baritiu, Libertatii (fosta Lenin), Cuza Voda, si se varsa in canalul Cerna la Moara Orasului. In zilele ploioase, inunda practic aceste strazi, astfel ca mult timp fostei strazi Lenin, i s-a spus Strada Apei. Prin 1955 si apa acestui parau a fost captata in canale subterane.
Paraul Ciurgaului sau Paraul Magheruta izvoraste de pe dealul Decebal, de la izvorul aflat la cea mai mare inaltime in Deva, si a creat valea cea mai adanca, dar stramta, din Deva, de-a lungul strazii Aurel Vlaicu, intre dealurile Decebal si Orman. Cobora pe strazile Aurel Vlaicu si Avram Iancu si se varsa in canalul Cerna la fosta Moara a Cetatii. Debitul de apa era mic si doar in zilele ploioase inunda strazile cu noroi si pietris. Inainte de a fi pietruite strazile, exista un pod de lemn peste acest parau in zona parcului, peste care se putea trece spre castelul Magna Curia. Prin 1958, apa lui a fost canalizata, dar in partea superioara, catre cabana Caprioara, se mai poate vedea curgand apa acestui parau. Strada Aurel Vlaicu se numea in trecut Magyar Utca (Strada Maghiara), de aici provine denumirea Strada Magheruta si Paraul Magheruta.
Paraul Sintirigului s-a format din izvoarele si apele colectate de pe dealul Orman, Piatra Colt si din Padurea Finicuri. Se varsa in albia veche a Muresului si pe valea formata de el, este asezat cartierul Viile Noi.
Paraul Jepilor curgea in zona Izvorului Decebal, pe langa cladirile si instalatiile Minei de Cupru si se varsa in Mures.
Valea Devii era un parau mic, ce curgea chiar la iesirea din Deva si intrarea in satul Mintia. Se varsa tot in Mures.

Inafara de aceste paraie care constituiau locul preferat de balaceala al copiilor, si in care se tavaleau vitele si porcii, Deva beneficia si de surse locale de apa potabila sub forma de izvoare sau fantani. Astfel pot fi enumerate urmatoarele izvoare folosite de populatia Devei:

Izvorul Decebal cunoscut din vremuri stravechi si folosit si in ziua de azi, se gaseste sub poalele dealului Finicuri, in partea de nord a orasului, la iesire, pe marginea drumului ce duce spre Arad. Apa lui potabila si rece a astamparat setea drumetilor, carutasilor, surugiilor postalioanelor care treceau prin zona, iar mai noi a soferilor si turistilor, dar si a localnicilor in scurtele perioade cand reteaua de apa a orasului este oprita pentru diverse lucrari. In 1938 acest izvor a fost captat intr-o structura de piatra si beton. In trecut, exista in apropierea lui, un han numit Hanul Jepilor, iar in prezent s-a construit un motel cu parcare, un restaurant si o alimentara.
Izvorul Jepilor, cu apa potabila, se gasea in paduricea Jepilor, undeva mai la nord de Izvorul Decebal, in zona podului vechi peste Mures.
Izvoarele Sintirigului, se gasesc pe valea cu acelasi nume, in Viile Noi.
Izvoarele Sarate formau chiar o balta sarata unde se faceau bai pentru tratarea reumatismului. Se gaseau in zona Baia Sarata din Viile Noi.
Izvorul Colt, cu apa potabila se gasea la poalele dealului Piatra Colt.
Izvorul Castelului, cu apa potabila a existat langa cismeaua din parcul orasului.
Izvorul Perian cu apa potabila, exista si in prezent in partea de sus a strazii Aurel Vlaicu, pe dealul Decebal.
Izvorul Bejan cu apa potabila se gasea la intrarea in padurea Bejan si pana prin 1980 a fost folosit.
Tot aici, putem aminti si cascada de la cariera de piatra, o mica dar frumoasa cadere de apa printre stanci, intr-un decor relaxant.

izvoare Photo © Colectia www.orasuldeva.ro

Au existat in trecut si o multime de fantani, majoritatea prin curtile oamenilor, dar si fantani publice (Fantana Cetatii in zona parcului, pana in 1960, Fantana Neamtului inspre Viile Noi). Una din aceste fantani publice, numita si Fantana Orasului a existat din vremuri stravechi chiar in fata primariei, in Piata Unirii. In 1938, cand s-a introdus apeductul, aceasta fantana a fost desfintata si in locul ei s-a pus o cismea, desfintata si ea cand s-a amenajat piata si s-a pus statuia lui Dr. Petru Groza.
De-a lungul timpului în municipiul Deva s-au construit şi cateva fântâni arteziene, dar din păcate, unele din ele au fost lasate să se degradeze, iar altele funcţionează doar ocazional: "Fântâna arteziană cu broaște" din faţa Palatului Administrativ, "Fântâna circulară" din parc (desfinţată), "Fântâna arteziană" din fața magazinului Ulpia (înlocuită), "Fântâna arteziană" de pe Bulevardul Decebal, "Fântâna arteziană Flacara Olimpică" din Piaţa Arras (desfinţată), "Fântâna arteziană din sensul giratoriu" din Piaţa Arras, "Fântâna arteziană cântatoare" din fața Casei de Cultură, "Fântâna arteziană pietonală" din parc, "Fântâna arteziană" din zona Ardealul, "Fântâna arteziană pietonală" de pe Bulevardul Decebal.. Au fost montate şi 3 fântâni arteziene de grădină: una în cartierul Micro 15, pe strada Mihai Eminescu, alta în sensul giratoriu din fața Poştei vechi din centru şi a treia chiar în fața Primăriei. În prezent, in municipiul Deva, exista si se pot utiliza si cateva cişmele stradale localizate in: Parcul Cetate, Parcul Opera, Piaţa Victoriei, Parcul Bejan, Cartier Dacia.

pompa Photo © Colectia www.orasuldeva.ro

Pentru alte detalii despre fântâni arteziene citiți articolul: Fântâni arteziene

Fantana veche din parc.
fantanaveche1 In luna noiembrie 2012 cu ocazia lucrarilor efectuate pentru amenajarea Parcului Municipal Cetate, muncitorii au descoperit o fantana veche de aproape 200 de ani. Pentru restaurarea acesteia, administraţia locală a aprobat un buget de aproape 100.000 de lei. La scurt timp după descoperire, autorităţile locale au contactat Ministerul Culturii pentru a efectua descărcarea de sarcină arheologică. Potrivit descărcării arheologice, fântâna ar data din secolul XVIII. Fantana veche se gaseste in apropierea fantanii arteziene pietonale construite cu ocazia reabilitarii parcului. Ea a fost amenajata si iluminata si in prezent reprezinta un punct de atractie pentru vizitatorii parcului.

Alimentarea cu apa potabila a orasului.
In anul 1901 s-a construit un apeduct cu apa dintr-un izvor de pe dealul Colt al Cetatii Deva si cu ajutorul fantanilor de captare din aluvionul raului Mures. In perioada 1941-1962 a fost realizata sursa de apa Horogos, uzina de apa veche. In 1970 a fost realizata sursa de apa Batiz si in anii 1984-1985 a fost realizata sursa de apa Orlea. Prin programul SAMTID finantat de Uniunea Europeana, in anul 2003 a inceput inlocuirea conductelor principale de distributie a apei. In anul 2005 s-a demarat proiectul ISPA finantat de Uniunea Europeana pentru a realiza reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiile Deva si Hunedoara.
Conform Planului Urbanistic General al municipiului Deva, alimentarea cu apa potabila a orasului se realizeaza din urmatoarele surse:
Surse de suprafata:
1. Acumularea Hateg, situata pe Raul Mare in zona orasului Hateg.
2. Batiz, pe raul Strei (baraj Criseni)
Sursa de apa subterana este situata in municipiu, in zona Dealul Paiului. Are 14 puturi forate la adancimi cuprinse intre 12-16 m. Capacitatea totala este de aproximativ 60 dm3/s.In jurul zonelor de captare sunt instituite zone de protectie sanitara cu regim sever.
In prezent, serviciul de distributie a apei potabile si de canalizare si epurare din municipiul Deva este asigurat de operatorul APA PROD S.A. care a fost înfiintat în baza legii, la 25 iulie 2001, prin asocierea Consiliului Judetean Hunedoara cu alte consilii locale din judet.

APA PROD S.A administreaza 7 statii de tratare: Orlea, Batiz, Baniu-Roscani, Sânpetru, Folorît, Orastie, Criscior; magistrale de aductiune 1000 mm Orlea-Deva, 600 mm Batiz-Deva 350 mm Roscani - Ilia, 1000 mm Râul Barbat - Sanpetru, 300 mm Criscior - Brad, desfasurându-si activitatea de furnizare a apei potabile pe o lungine de 148,7 km de-a lungul magistralelor amintite mai sus si deservind populatia si agentii economici de pe raza oraselor Hateg, Calan, Simeria, Deva, Hunedoara, Brad si Geoagiu si a comunelor Sântamarie Orlea, Bretea Româna, Bacia, Ilia, Dobra, Certej precum si adiacente celorlalte localitati.

Pentru alte detalii despre istoricul alimentarii cu apa a orasului cititi articolul:Muzeul Apei Comunitare

Inundatii in Deva
Periodic apele Muresului produc inundatii, afectand culturile din zona, uneori chiar locuintele oamenilor. Astfel de inundatii s-au inregistrat in 1864, 1876, 1877, 1887, 1896, 1932, 1970, 1975.
In anul 1913 a fost realizat si un film reportaj despre inundatiile care au afectat orasul Deva. Documentarul se numeste "Inundatiile Muresului.Cetatea Deva - (1913)", dar din pacate nu stim daca mai exista pastrat in arhive.
Dupa marile inundatii din 1970 si 1975 s-a construit un dig de protectie, care apara orasul si culturile de astfel de dezastre. Constructia digului a fost finalizata in luna decembrie 1975. La lucrarile de construire a digului au participat, dupa orele de program, colective de muncitori, ingineri, tehnicieni, cadre didactice si elevi, functionari din intreprinderile si institutiile municipiului, detasamente de pensionari si gospodine, pionieri. Au participat colective de muncitori de la I.P.E.G., I.J.G.C.L., I.M.C., I.R.E. Deva, I.C.V.A., B.J.A.T.M., T.C.H., C.F.R. Munca de dupa orele de program s-a estimat la trei sute de mii de ore de munca patriotica.

inundatii1
Inundatiile din Deva din 15-17 mai 1970.

inundatii3
Inundatiile din Deva (15 - 17 mai 1970). Stadionul este inundat in noaptea de 15 spre 16 mai, imediat dupa inaugurarea hotelului sportivilor. Chiar in noaptea catastrofei in camerele hotelului trebuiau sa se odihneasca participantii la faza finala a Cupei Romaniei la oina.
Colectia www.orasuldeva.ro. Photo © Virgil Onoiu