Hanuri, birturi si carciume au existat in Deva din vremuri foarte indepartate, deoarece din exploatarea lor se obtineau venituri importante. Targurile care se tineau in Deva erau pline cu tarani, negustori, meseriasi si targoveti, slujbasi ai domeniului si nobili cu argatii lor care toti veneau sa vanda si sa cumpere marfuri, dar toti aveau nevoie de mancare, bautura si gazduire.

1birt
Vechiul birt al Garii

Dintre hanuri cel mai important si mai cunoscut era Hanul Mare al Devei asezat pe locul actualului Hotel Bulevard, pe Drumul Tarii sau Drumul Postei (drum numit astfel deoarece pe el treceau postalioanele). Era un han stravechi si mare, bogat aprovizionat si bine deservit, foarte apreciat de catre calatori si localnici.Avea cladiri principale pentru dormit, mancat si baut, bucatarii, camari si depozite, curte mare cu grajduri si soproane, suri, cocine, cotete si acareturi, fantani cu ruda sau cumpana, valaie mari si lungi pentru adapat vitele, precum si gradina mare plina cu clai de fan pentru animale.
Se intindea de la Hotelul Bulevard unde era intrarea principala pe tot terenul din spate pana in strada Decebal, cuprinzand toata zona strazii Octavian Goga (fosta Karl Marx).

bodega
Bodega Prp. Ioan Jurj in Deva. Photo © Arhivele Nationale Hunedoara

Pitorescul si atmosfera erau specifice hanurilor medievale. Era plin de multa lume, localnici, calatori, nobili cu personalul lor, carausi, vizitii si surugii, slujitori si slujnice, tigani potcovari si tiganci ghicitoare, negustori care veneau si plecau in care, carute, postalioane, calare sau pe jos. Vechimea lui nu se cunoaste dar se pare ca a fost construit odata cu formarea domeniului cetatii, deci ar fi multisecular. Prin 1820 a luat denumirea de Crucea Alba, denumire pe care a pastrat-o pana in 1848 cand a fost nationalizat. In 1921 s-a construit o cladire noua cu doua etaje si s-a transformat in hotel, restaurant si cafenea, local considerat frumos si modern pentru acele vremuri. Aceeasi cladire cu diferite reparatii si modificari exista si astazi fiind cunoscuta sub denumirea de Hotel Bulevard.

hotelulcruceaalba
Hotelul Crucea Alba

Un alt han a fost cel cunoscut sub numele de Hanul Vamii, numit asa deoarece se afla aproape de bariera vamii de pe Drumul Tarii (actuala strada Horia). Mai era denumit Birtul cu Grinzi deoarece avea tavanul format din grinzi mari de lemn. Acest han era asezat la capatul strazii Avram Iancu pe locul unde intre anii 1948-1972 se gasea Autogara veche. In 1893 langa acest han s-a construit o mare sala de restaurant, cafenea si biliard, purtand denumirea de Coroana. In aceasta sala, prin 1910 se prezentau filme si uneori spectacole de teatru.
Dintre birturile din vechime, cel mai mare a fost Birtul din Tiganime, numit astfel deoarece se afla pe Ulita Tiganimii, actuala strada Ion Creanga. In fata birtului se afla piateta fostei mori de apa de pe canalul Cerna unde era un foarte bun vad comercial.
Alte birturi cunoscute au fost Restaurantul Hungaria aflat pe Strada Apei (fosta strada Lenin), Birtul Doboli, Restaurantul Reisa, Birtul din Svabi aflat pe coltul strazii Gheorghe Lazar cu Aurel Vlaicu.
Existau apoi Birtul Venetiei aflat pe Strada Venetiei, actuala strada Mihai Eminescu, Birtul Muresului situat in vechiul cartier Greci, pe actuala strada Muresului, Birtul Jepilor situat pe drumul national la poalele padurii Finicuri aproape de Izvorul Decebal, Birtul Steaua situat in fata vechii cazarme a jandarmilor, pe locul unde astazi se afla Spitalul Judetean. Denumirea birtului s-a luat dupa stelele purtate de jandarmi la uniformele lor.

1abirt
Bodega de pe strada Lenin

Tot din acele vremuri mai pot fi amintite o serie de carciumi asezate pe strazi periferice dar si prin centru: Carciuma Baia Sarata Veche, Carciuma Garii, Carciuma Rotunda.
Afara de aceste stravechi localuri, care toate erau ale domeniului cetatii si ale nobililor, dupa revolutia din 1848 care aduce desfintarea feudalismului si o oarecare liberalizare a comertului, au inceput a se forma si inmulti alte localuri particulare, hoteluri, restaurante si cafenele mai ales pentru nobili si burghezie, dar si birturi si carciumi pentru poporul de rand.
Astfel era restaurantul cafenea Casina care functiona in localul Casinei Nationale aflat in Piata Unirii. Restaurantul s-a numit ulterior Muresul si in ultimul timp Restaurantul Bachus.
Un alt mare local a fost Reduta construit in 1886 de o societate comerciala locala pe un teren din centrul orasului. Restaurantul avea 5 sali mari de restaurant, sali de baluri, concerte si teatru.
In 1910 a fost demolat iar in locul lui a fost ridicat actualul Teatru Arta.
In Piata Unirii a fost construita una dintre cele mai frumoase cladiri de odinioara, Hotelul Orient care avea si restaurant. Cladirea exista si astazi iar la parter se gaseste in prezent barul si terasa Reno.
Pe strada Horia se gasea Birtul Ardelean care dupa 1877 si-a schimbat denumirea in Birtul Plevna. Alte localuri cunoscute erau: Birtul Baia Sarata Noua, Carciuma lui Goldstein, Carciuma lui Hirsch (care era magazin, carciuma si sala de biliard), Birtul Strauss aflat pe strada Cuza Voda, Birtul Risto, Carciuma Fodor, Gradina de Bere aflata pe strada Calugareni.
In mijlocul orasului se gasea modernul local Central cu hotel, restaurant si cafenea, construit in 1900 pe locul unde ulterior s-a deschis hotelul Dacia. Ca vechi localuri de birt sau carciuma existente inainte de 1918 mai amintim: Birtul Ringler devenit mai tarziu Birtul Sebes aflat in Piata Unirii pe locul Centralei miniere, carciumile lui Breier Samoila, Bogdan Nicolae, Gera Nicolae, Iaufer Solomon, Ringvald Herman, dar in mod sigur au mai existat si altele.
In perioada interbelica, pe langa multe din localurile vechi s-au mai deschis altele noi, deoarece orasul se marise si autorizatiile de functionare se eliberau cu multa usurinta.
Astfel au mai aparut: Bodega Al. Popovici, Carciuma lui Ioan Buretea, Bodega Metz Restaurantul Marinescu, Bodega Maierusan, Restaurantul Munteanu, carciuma Cotul Donului, plus o serie de carciume pe strada Horia, Viile Noi si in cartierele marginase.

Vechiul Restaurant COROANA zis si Cotul Donului str Horea
Carciuma Cotul Donului (Coroana) de pe strada Horia. Proprietate a Manastirii Franciscanilor.
(fotografie obtinuta prin bunavointa domnului Claudiu Nelega)

Multe din aceste carciumi au existat pana in perioada comunista cand s-au facut demolari masive si orasul a fost sistematizat, iar o parte din locuitorii Devei inca isi mai amintesc de ele.
Pot fi mentionate astfel:

  • bodega "Fodor"
  • restaurantul bodega "Calul Balan"
  • restaurantul "Bucegi" cu gradina de vara, pe strada 23 August
  • carciuma "Pietroasa" din cartierul Ceangai
  • restaurantul "Bachus" cu terasa si gradina de vara
  • localul "Crama Dacilor"
  • localul "Adah Kaleh"
  • restaurantul "Perla Cetatii"
  • restaurantul cafenea "Transilvania"
  • restaurantul "Cuibul Veseliei" (redenumit ulterior "Izvorul Veseliei") din Gojdu
  • restaurantul "Turist" in centru
  • barul "Hotelului Sarmis"
  • barul "Hotelului Deva" (la subsol)
  • barul "Femina", (unde aveau acces numai femeile, tot la Hotel Deva)
  • snack-barul "Majestic"
  • barul "Paty Bar"
  • restaurantul si barul Astoria
  • barul "Cafe-Bar" (care avea si o terasa interioara numita "terasa cu bazin")

precum si altele cunoscute mai ales dupa poreclele date de populatie:

  • carciuma "Pufoaica Rupta"
  • bodega "Cateaua Lesinata"
  • barul cafenea "La 15 lei"
  • bodega Paltinis poreclita si "Broasca Verde" cu terasa si gradina
  • bodega Doda poreclita si "La Militianul Grabit",

Atmosfera placuta din aceste localuri este descrisa in cateva reclame aparute in anul 1970:

CAFE - BAR (1970) - Poftiti la cafe-bar !  
"Nu se poate sa vi din alta parte in Deva si sa nu doresti, macar din curiozitate sa vezi noul cafe-bar. Si, o data ce i-ai pasit pragul, nu se poate sa nu te ispiteasca dorinta de a savura aici o cafea. Caci asa e Cafe-barul din Deva - atrage si ispiteste. In barul special al cafe-barului se poate servi - unica in tot judetul - cafeaua intoarsa, cu frisca - un "secret de fabricatie" al localului.
Dar tot preparate dupa retetele proprii sunt coctailurile - amestec de bauturi spirtoase, lichioruri, frisca, spuma de ou si lamaie - care se servesc la cerere. O specialitate a casei pentru micul dejun: ochiuri romanesti. De la orele 20 la 24 orchestra, cu un repertoriu modern, creaza predispozitia pentru dans pe care o stimuleaza deosebit nota intima a barului, conceput si realizat de arhitectii si artistii plastici.
In aceasta atmosfera, ofertele si servirea asigurate de T.A.P.L. Deva nu raman cu nimic mai prejos."

RESTAURANTUL "PERLA CETATII" (1970) - O perla la Deva
"La poalele masivului conic de pe care ruinele cetatii Devei domina orasul, langa parc, se afla unul din cele mai cochete localuri de alimentatie publica din Deva: Restaurantul "Perla Cetatii". O seara petrecuta aici intr-o ambianta - amestec de modern si rustic e o seara cu adevarat placuta.
Doua terase acoperite, o terasa descoperita ofera posibilitatea de a petrece serile de vara inhaland in acelasi timp, parfum de flori de liliac de care nu duce lipsa masivul cetatii, de flori de tei sau de salcam. Cand frigul ne alunga de pe afara, sala de mese a restaurantului creaza o intimitate pe care numai cei ce nu stiu nu o cauta.
Nu trebuie sa fi neaparat gurmand ca sa te ispiteasca excelenta cricala de pui sau puiul la gratar stropit cu mujdei de usturoi - specialitatile casei. Acestea pot fi stropite cu un vin de Minis, de Jidvei sau de Murfatlar, ori cu bere, pe care restaurantul le ofera tot timpul.
O brigada de fete si baieti tineri asigura servirea, iar muzica localului invita la dans. Si seara petrecuta aici ramane o foarte placuta amintire."

perla1
Restaurantul "Perla Cetatii"

RESTAURANTUL "TRANSILVANIA" (1970) - "Transilvania" - cota superioara a servirii
"Cautat de turisti straini si romani, cautat cu aceasi insistenta de consumatorul localnic de anumite gusturi, restaurantul "Transilvania" satisface toate pretentiile. Deschis de dimineata de la ora 10 pana noaptea la ora 2 localul isi ofera serviciile pentru micul dejun, pranz, iar seara devine un admirabil loc de satisfacere a gusturilor rafinate in "materie" de petrecere. De pe terasa localului se infatiseaza o minunata priveliste a centrului orasului scaldat in neon, a carui perspectiva o inchide cetatea Devei.
"Onorurile casei" - in ceea ce priveste servirea si antrenul - le fac ospatari si ospatare tinere care, in majoritate, vorbesc una sau doua limbi de larga circulatie si orchestra restaurantului cu un repertoriu modern. Asteptarea a devenit aici aproape ceva necunoscut. Traditionalele sarmale ardelenesti cu sos de vin ispitesc pe toti clientii localului.
Dar adevaratele specialitati le ofera restaurantul la capitolul aperitive si deserturi. Aperitivul "Transilvania", coctailurile speciale din amestec de coniac Milcov, triple sec, suc de lamaie, votca si zahar farin, sunt preparate dupa reteta barului special al restaurantului. Astfel de coctailuri se gasesc numai la "Transilvania".
Specialitatile de inghetata soufle si profiterolul, de asemenea, numai aici pot fi gasite. Turistilor straini li se servesc aici mancaruri specifice tarii lor, iar sezonul in arta culinara nu e nicaieri mai bine reprezentat. "Transivania" inseamna in alimentatia publica a municipiului Deva cota superioara a servirii."

CRAMA DACILOR (1970) - La "Crama dacilor" cei cu 7 vieti
V-a cantat vreodata vioara la ureche cantece de lume? Nicaieri nu-i mai placut cantecul ca in tovarasia vinului si in atmosfera de crama. "Crama dacilor" din Deva e ceva cu totul aparte in gen. Amenajata intr-o pivnita boltita, cu mese masive din stejar si scaune pe masura, crama ne duce cu imaginatia in pivnitele dacilor cei cu 7 vieti si cu suflet de eroi de legenda.
Servite la masa comuna de stejar, pe tocator din lemn de stejar: antricotul dacic, puiul la frigare, frigaruia sau mielul la gratar (in sezon) - specialitatile casei au parca un gust deosebit, pe care il poti cunoaste doar la "Crama dacilor".
Si, inventive, gazdele, ofera in plus ceva de "imprumut": saramura de peste. Painea de casa cu slanina si ceapa rosie, catre care iti deschide apetitul tuica naturala, sunt servite aici in cel mai neaos mod ardelenesc.
Cat despre vinuri - cabernetul rosu iti toarna argint viu in artere. Sa tot fi dac, dar si coborator din ei e bine; mai ales cand cobori cele cateva trepte pana in "Crama dacilor"

adakalehinterior

ADA - KALEH (1970)
"Ada-Kaleh la Deva ! Da ! E numele noului cafe-bar deschis de T.A.P.L. Deva pe strada Lenin, langa nu mai putin cautata crama a dacilor. Amenajat intr-o incapere discreta, decorata in specific stil oriental, barul etaleaza maiestria in pregatitul cafelei. Cafeaua la nisip se prepara aici in permanenta, incat nu poate fi vorba de asteptare. Dar nu numai turceasca la nisip ci si cafeaua cu frisca si ciocolata, marghilomanul alcatuiesc specialitatea barului. 
O cafea aromata, sorbita intr-o atmosfera de basm oriental concentreaza in ea placerea desavarsita. Barul ofera tigari fine de productie indigena si de import, lichioruri si coniacuri fine. Ada-Kaleh la Deva ! Da. Un bar care aduce pana la noi intregul renume al cafegiilor de pe insula disparuta in apele Dunarii."

LACTO-BAR (1970) Micul dejun, pranz sau cina
"Pe strada Dr. Petru Groza, vizavi de cinematograful Arta, se afla cel mai nou local de profil lacto al T.A.P.L. Deva. Crearea acestei unitati raspunde solicitarii consumatorului care-si serveste in permanenta cel putin una din mese "in oras".
Dar in aceasi masura raspunde solicitarii consumatorului cu regim alimentar dietetic. Dupa cum il denumeste si firma, preparatele pe baza de lactate sunt aici o permanenta. Se serveste: mamaliguta cu branza si smantana, cu unt si telemea, cu lapte si iaurt.
Vin apoi tocanita si sarmalele - delicioasele sarmale ardelenesti - cu mamaliguta. Se gasesc din belsug preparate la comanda din carne - carnati a la Orastie, cremvursti, cotlete. La micul dejun - cafea cu lapte, ochiuri de oua, dulciuri. Si pentru ca-i lacto, dupa masa, sucuri si racoritoare de tot felul.
O echipa de buna si rapida servire asigura serviciul de la ora 6 la 22. Pentru micul dejun, pentru pranz sau cina, lacto-barul e pregatit si asteapta solicitarile dumneavoastra."

a1perla a2majestic
Restaurantul "Perla Cetatii" Snack Bar de Zi "Majestic"
a3astoria a4militianul
Complexul "Astoria". Restaurant, bar, cofetarie, terasa Localul fostei bodegi "Militianul Grabit"
1transilvaniaexterior 2transilvaniainterior
Restaurantul Transilvania Restaurantul Transilvania - interior
3barhoteldacia 4cramadacilor
Barul Hotel Dacia - interior Crama Dacilor - interior

Clientii acestor localuri erau familiarizati cu prezenta unor personaje pitoresti cum a fost Maioru' Dan si nevasta lui Nuti, sau Aurel Nebunu'. Despre Maioru' Dan se povestea ca fusese pilot in timpul razboiului si innebunise dupa ce fusese impuscat in cap. Obisnuia sa se urce pe mese in birturi si sa recite din Cosbuc, dar si sa faca aluzii directe la regimul comunist de atunci. Securitatea il lasa in pace stiind ca e bolnav mintal.

Tot in perioada comunista, au existat si cateva terase si gradini de vara deschise pentru public in perioada de vara. Cele mai frecventate erau gradinile de vara de la "Perla Cetatii" si "Bachus", precum si terasele de la "Transilvania", "Izvorul Veseliei", "Mercur", "Pietroasa", "Muresul" si terasele cofetariilor "Scala" si "Crinul".

15lei
Barul "15 lei" (Intrarea din partea dreapta)

bachus
Restaurantul Bachus

ziarulhunedoreanului1servushunedoara1mesagerul1glasulhunedoarei1accentmedia1hunedoaramea1
gazetareplica1hunedoaraplus1hunedoaralibera1hunedoaratv1kapitaltv1