machetadeva11111In anul 1960 orasul Deva era in plina transformare si dezvoltare. Constructiile de locuinte noi au luat amploare, se asfaltau strazile, se creau zone verzi, au aparut magazine noi, o popicarie si un nou hotel. Multe case vechi au fost demolate si in locul lor a inceput constructia de blocuri. Erau in faza de constructie cvartalele de locuinte de pe strazile General Balan (care a devenit ulterior strada Karl Marx), Aurel Vlaicu, Filimon Sarbu, Eminescu, Strada Manastirii. In aceste cvartale, numai in cursul anului 1960 s-au dat in folosinta 12 blocuri cu 72 apartamente. 


In plus, pe harta orasului au aparut noi cartiere ca Viile Noi, Vulcan, etc. unde sute de oameni si-au construit case individuale cu imprumut acordat de stat. Construirea Centrului nou al Devei (cartierul 23 August) a inceput in 1960 si trebuia terminata pana in 1965. 

Primul plan de sistematizare

proiectdeva1

In 1959, Sfatul popular al orasului Deva, preconizand o dublare a numarului populatiei in urmatorii ani, a hotarat alocarea unor investitii importante pentru constructia de locuinte, complexe social-culturale, etc. Amplasarea acestor constructii intr-o zona centrala a orasului Deva, care sa participe la infrumusetarea orasului, a fost problema ce a stat in fata la intocmirea proiectului. Astfel, in anul 1959 a fost intocmit de catre arhitectul Cornel Florea primul detaliu de sistematizare pentru orasul Deva
Conform acestui plan, noua zona centrala a orasului Deva urma sa fie cuprinsa intre stopul din centrul orasului si spitalul unificat, de-a lungul strazii principale 23 August. Cladirile vechi existente in aceasta zona, urmau sa fie demolate, considerandu-se ca nu participa la ridicarea si infrumusetarea orasului, si ca avand o densitate scazuta, aceasta portiune scumpeste considerabil exploatarea instalatiilor edilitare. Teritoriul ales pentru studiu se afla in acea perioada in centrul geometric al orasului si se considera ca ofera posibilitatea de a construi pe etape, fara demolari masive. Sub raportul compozitiei, s-a urmarit crearea unui ansamblu cat mai unitar, cautandu-se a se integra in situatia existenta pe teren.
Astfel s-a pornit de la ideea ca viitoarea strada 23 August, va trebui sa devina artera principala a orasului deoarece ea este axata pe dominanta orasului - cetatea Devei. Se preconiza ca cetatea sa fie vizibila pe tot parcursul viitoarei strazi.
In cealalta parte a strazii, opusa cetatii, solutiile de proiectare au propus amplasarea unui edificiu important - cap de perspectiva - care sa aibe circa 8 etaje. Proiectul de sistematizare a centrului orasului Deva, prevedea si rezervarea unei suprafete insemnate pentru constructiile social-culturale complexe (magazine si altele). Primul proiect de sistematizare prevedea ca blocurile sa fie amplasate in zone verzi si ca se vor construi blocuri bara cu 4 etaje si blocuri punct cu 6 etaje, care sa aibe la parter magazine. Paralel cu celelalte studii de proiectare, au fost facute si studii de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, etc. Proiectul a fost intocmit avandu-se in vedere reducerea la maxim a preturilor de cost si a evitarii demolarilor masive. Astfel in prima etapa 14 familii vor intra in zona de demolari si lor li se vor asigura apartamente confortabile si moderne.
Suprafata pe care se intinde detaliul si sistematizarea este de 12,75 ha.

Planul final de sistematizare

Planul de sistematizare prevedea construirea mai multor blocuri de locuinte , a unui bulevard larg, precum si a unor noi obiective social-culturale printre care o casa de cultura, palatul postelor, mai multe magazine de desfacere, o cresa si o gradinita pentru 200 de copii si un cinematograf cu 400 de locuri. Proiectul prevedea inzestrarea locuintelor nou construite cu incalzire centrala, apa calda in bucatarii, spalatorii si uscatorii, spatii pentru frigidere, instalatii telefonice si antene pentru televiziune. Noul centru urma sa fie construit in locul gradinilor situate intre strazile Eminescu, Filimon Sarbu si 23 August. Primele blocuri ridicate in toamna anului 1960 au fost E-urile, apoi blocul C.

blocurinoi1960

blocurinoideva2

  • Strazile orasului, care inainte erau pline de gropi cu noroaie si baltoace, au fost asfaltate sau pietruite. In 1960 s-a ajuns la 18 km de strazi asfaltate, peste 15 km de strazi pavate cu calupuri si peste 11 km de strazi marginase pietruite. In luna decembrie 1960, IGO Deva raporta indeplinirea planului anual in ceea ce priveste infrumusetarea orasului. Printre altele, s-au efectuat 160.000 mp zugraveli la fatadele cladirilor si interioare, s-au amenajat 100 ari zone verzi, s-au asfaltat strazi si s-au facut reparatii de 4.700 mp. 
  • In Piata Unirii, in locul unor cocioabe haotic asezate s-a inaltat o constructie moderna, spatioasa care a devenit sediul Trustului Minier Deva.

  •  

    Tot din Piata Unirii au disparut dughenele vechi care adaposteau cateva pravalioare particulare si a aparut un frumos hotel.
  • Se organizau brigazi patriotice pentru diferite munci voluntare: plantare de pomi, colectare fier vechi, munca pe santierele de constructii. Astfel, prin munca voluntara s-au amenajat 17.411 mp de zone verzi si s-au plantat o multime de puieti pe marginea soselelor precum si 35.000 de puieti de brad si pin pe dealul Cetatii unde s-au curatat si aleiile si caile de acces.
  • S-a dezvoltat mult si reteaua de alimentare cu apa care s-a extins cu aproape 19 km, canalizarea orasului, reteaua electrica, etc. In luna mai 1960 in Piata Unirii din Deva se introduce iluminatul fluorescent, lucrare pentru care s-au prestat peste 5.000 de ore de munca voluntara.
    In luna noiembrie iluminatul fluorescent a fost introdus si pe strada V.I. Lenin, unde s-au montat de catre IRH Deva 16 stalpi din beton armat centrifugat, carora li s-au adaptat prelungitoare din teava pentru instalarea lampilor N300 cu baloane fluorescente de 400 W.
    Pana la finele anului, iluminatul fluorescent fusese introdus si pe strazile Dr. Petru Groza, Avram Iancu, etc totalizand o distanta de 1.700 m.
  • In lunile noiembrie – decembrie 1960 s-a extins reteaua de distributie a curentului electric in cartierul Ceangai. Au fost montati stalpi speciali, stalpi simpli si stalpi de tip A pentru traseul liniei electrice de 15 kw care va alimenta casele nou construite in acest cartier.
  • Tot in decembrie 1960 la Scoala profesionala de constructii din Deva au inceput lucrarile de montare a instalatiei de incalzire centrala. Au fost instalate conductele in salile de clasa, dormitoare, coridoare iar apoi au fost montate radiatoarele. In aceasi perioada s-a introdus incalzirea centrala si la Spitalul unificat din Deva, sectiile obstetrica si ginecologie, pediatrie si policlinica de copii.
  • Deoarece intreprinderile si institutiile din oras faceau angajari masive, oamenii aveau salarii bune din care isi cumparau mobila, diverse bunuri gospodaresti si electrocasnice, aparate de radio, imbracaminte, alimente, trotinete pentru copii, biciclete sau motociclete.
  • In luna iulie se deschide magazinul “Sport-Foto-Muzica” (unitatea nr.7). Aici se vindeau motociclete ("IJ" de 350 cmc, "MZ" de 125 cmc, "Jawa" de 125, 175, 250 si 350 cmc, “Panonia” de 250 cmc, “Simson” de 250 cmc), pickupuri, articole musicale si fotografice, etc.
  • In aceasi luna, in magazinul de bijuterii de pe strada Dr. Petru Groza nr. 14 (vizavi de cinematograful Filimon Sarbu) O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva a deschis un raion cu articole pentru plaja.
  • In magazinul “Bijuteria” se vindeau ceasuri de mana, ceasuri de dama, ceasuri desteptatoare, marcile: “Bermi”, “Volna”, “Rossia”, “Start”, “Aurora”, “Ruhla”.
  • Din magazinele cooperatiei de consum se puteau cumpara in rate confectii pentru femei, barbate si copii, aparate de radio indigene, biciclete, masini de cusut, mobila.
  • O.C.L. Alimentara Deva avea magazine deschise in piata, pe str. Dr. Petru Groza (centru lapte), pe strazile Horia si Aurel Vlaicu, in Colonia Ceangai, magazinul nr. 3 de la spital, magazinul nr. 7 de pe Eminescu. In aceste magazine se vindea orez, produse de franzelarie, ciocolata si bomboane de ciocolata, ceai, cafea, cacao, sardele in ulei, stafide, piper, conserve de legume. Laptele pasteurizat costa 2.60 lei litrul si se putea obtine si pe baza de abonament, iaurtul se dadea mai ieftin daca aduceai borcan de sticla la schimb.
  • Oamenii isi depuneau economiile la CEC si foarte multa lume juca la Loto Central, Pronoexpres, Pronosport si Loz in plic.. Pe langa castiguri in bani, se puteau castiga autoturisme Wartburg, excursii la Sofia, motociclete, scutere.
  • Prin difuzorii de presa din scoli, factorii postali si la oficiile PTTR se puteau face abonamente la diverse ziare si reviste: "Drumul Socialismului" (ziar local), "Agricultura Noua" (publicatie bi-saptamanala) "Falvak Dolgozo Nepe" (gazeta saptamanala in limba maghiara), “Albina” (revista asezamintelor culturale), “Sateanca” (revista lunara ilustrata), diverse publicatii pedagocice, medicale, sportive sau stiintifice, precum si la revistele pentru copii : “Arici Pogonici”, “Luminita” si “Napsugar”
  • In librarii se gaseau: carti, jucarii, podoabe pentru pomul de iarna, agende si calendare, reproduceri de arta, discuri, diafilme, etc.
  • Sîmbătă 9 ianuarie 1960 în oraşul Deva s-a inaugurat o nouă popicărie. Popicăria aparţine Asociaţiei sportive Minerul şi este deschisă în strada Eminescu, colţ cu Dragoş Vodă. Aici a existat cîndva o veche popicărie, căreia i s-au făcut renovări şi amenajări. Noua popicărie dispune de 2 piste şi materialul sportiv necesar. Cu ocazia inaugurării popicăriei a avut loc un meci între popicarii asociaţiilor sportive Minerul şi Flamura Roşie din Deva. Victoria a revenit popicarilor de la Minerul care au realizat 967 de lemne faţa de 915 lemne.
  • Consiliul orasenesc U.C.F.S. Deva organiza diferite competitii sportive de masa: competitii de tenis de masa in sala Trustului Minier, concursuri de popice in noua popicarie, concursuri de lupte libere in sala Scolii Medii “Decebal”, concursuri de sah in sala Casei de Cultura a Sindicatelor.
  • Se deschide Sectia de istorie contemporana a Muzeului Regional Hunedoara – Deva
  • La Exploatarea Miniera Deva se faceau cursuri de calificare pentru mineri, ajutori de mineri si preparatorI cu o durata de 6 luni.
  • Intreprinderea miniera si-a marit mult capacitatea de productie si a fost inzestrata cu utilaje moderne. 
  • Capacitatea spitalului a crescut la 582 de paturi si numarul medicilor la 130.
  • Parcul auto al IRTA Hunedoara - Deva a crescut cu inca 10 autobuze romanesti tip TV si 503 autocamioane.
  • In incinta stadionului “Cetatea” s-au construit 3 noi sere unde se vor produce flori pentru plantarea zonelor verzi si pentru vanzare.
  • In interiorul orasului circulau taxiuri (Getax), dar si autobuze din ora in ora. Din Deva plecau autobuze spre Hunedoara, Simeria, Brad, Ilia, Sacaramb, Baita, Santuhalm, Buruiene dar si in alte directii.
  • Incepand cu data de 5 aprilie 1960 Aeroportul “Tarom” Deva efectua curse Bucuresti Deva si retur zilnic, inafara de duminica: (plecare din Deva 6:40 – sosire in Bucuresti 8:10 si plecare din Bucuresti 17:00 – sosire in Deva 18:30).
  • In 1960 Deva avea un cinematograf de vara cu 1.000 de locuri, o statie locala de radioficare, un stadion cu 3.700 de locuri, un hotel cu 104 paturi, o fabrica de paine cu o capacitate de 18.000 kg, 29 de magazine alimentare, 32 magazine industriale si 14 magazine de alimentatie publica.

Dintre institutiile si intreprinderile care existau in Deva in anul 1960 pot fi enumerate (in ordine alfabetica):

  • Agentia "O.N.T. Carpati" Deva (organiza excursii pentru grupuri de turisti in diferite localitati din tara, pe litoral si in Bulgaria).
  • Biblioteca Centrala Regionala Deva
  • C.F.R. Deva
  • Casa Pionierilor Deva
  • Casa Regionala a Creatiei Populare Deva
  • Centrul Fructexport Deva - Str. Cuza Voda nr. 25
  • Cinematograful “Filimon Sarbu”
  • Clubul Orasenesc al Sindicatelor Deva
  • Clubul Regional A.V.S.A.P.
  • Cooperativa “Progresul” Deva - Str. Dr. Petru Groza, nr.2 (cu un atelier de reparatii si confectii bijuterii din material pretioase cu materialul clientului cu sediul pe Str. 23 August, nr. 4)
  • Cooperativa de productie Mestesugareasca “Solidaritatea” Deva (asigura prin unitatile sale lucrari din domeniile: croitorie si lenjerie pentru barbati si femei; incaltaminte dupa comanda; coafura, cosmetica si frizerie; fotografii; reparatii radio; ceasornicarie; reparatii aparate electrice de uz casnic).
  • D.P.P. Deva - Depozitul de Produse Petroliere Deva (distribuia intreprinderilor socialiste si populatiei benzina, petrol, motorina, uleiuri minerale, butelii de aragaz)
  • Depozitul U.R.C.C. Deva (marfuri alimentare, articole de imbracaminte si incaltaminte, motociclete, portocale, zahar, paste fainoase, orez)
  • Directia Regionala P.T.T.R. Deva
  • Directia Regionala de Statistica Hunedoara Deva - Str. Dr. Petru Groza, nr. 24
  • Drumuri si Poduri Deva - Str. Horia nr. 2
  • Fabrica de Teracota Deva
  • Gospodaria Agricola Colectiva “Petofi Sandor” Deva
  • Grupul de Constructii Deva - Str. Manastirii nr.5
  • I.A.R.T. Deva (producea conserve pentru export)
  • I.C.M. Deva - Intreprinderea de Colectare a Materialelor Deva
  • I.C.M.M. - Intreprinderea de Constructii Montaje Miniere Deva - Str. Manastirii nr. 5
  • I.C.R.A. Deva - Intreprinderea Comertului cu Ridicata pentru produse Alimentare Deva
  • I.G.O. Deva - Intreprinderea de Gospodarie Oraseneasca Deva - Str Emanoil Gojdu, nr. 75
  • I.I.L. "1 Mai" Deva - Intreprinderea de Industrie Locala “1 Mai” Deva (avea mai multe sectii: Sectia poligrafica, Sectia tamplarie, Fabrica de nasturi - unde se fabricau nasturi din scoici, Cariera din Deva, Fabrica de paine, Moara “Horia”, Intreprinderea de ecarisaj)
  • Intreprinderea Constructii Drumuri nr.2 Deva - Str. Dr. Petru Groza, nr. 14
  • I.P.C.C. Deva - Intreprinderea pentru Preparate de Carne si Conserve Deva
  • I.R. Combustibilul Deva - Str. 23 August nr. 11
  • I.R.E.H. Deva - Intreprinderea Regionala de Electricitate Hunedoara - Deva - Str. George Enescu, nr.39
  • I.R.I.C. Deva - Intreprinderea Regionala de Industrializare a Carnii Deva – Piata Unirii nr.3
  • I.R.T.A. Deva - Intreprinderea Regionala de Transporturi Auto Deva - Str. Cuza Voda nr.17
  • I.R.V.A. Deva - Intreprinderea Regionala de Valorificare a Ambalajelor
  • I.S.A.A.R. Deva - Intreprinderea de Stat pentru Aprovizionare cu Animale de Reproductie - Str. Aurel Vlaicu, nr. 17 (contracta vitele, junici si vaci de prasila)
  • Laboratorul de Metrologie Deva - Str. Lenin nr. 27
  • Mina de Cupru Deva
  • O.A.D.L.F. Deva (magazin pe Horia fructe, legume, zarzavaturi)
  • O.C.L. Alimentara Deva (avea magazine in piata, pe strazile Dr. Petru Groza, Horia, Aurel Vlaicu, Colonia Ceangai, Magazinul nr. 3 spital, Magazinul nr. 7 de pe Eminescu)
  • O.C.L. Produse Industriale Interraionale Deva - Str. Dr. Petru Groza, nr. 24 (magazinul "Solduri" de pe str. 23 August nr. 27)
  • Oficiul Farmaceutic Regional Deva - Str. 23 August nr.40
  • Oficiul P.T.T.R. Deva
  • Sfatul Popular Regional
  • Spitalul Unificat Deva
  • Teatrul de Stat de Estrada Deva
  • Trustul Regional “Gostat” Hunedoara - Deva - Str 23 August nr.11
  • Trustul Minier Deva - Piata Unirii nr. 9
  • T.C.M. Deva - Trustul de Constructii si Montaje Deva - Grupul de santiere Deva - Str. Manastirii, nr.5
  • U.R.C.C. - Uniunea Regionala a Cooperativelor de Consum Deva - Str. Dr. Petru Groza nr. 8 (prune uscate, prune afumate, pulpe de prune jumatati, nuci, mure pentru export)
  • U.R.C.M. Hunedoara Deva - Str. Aurel Vlaicu, nr.1
  • Universitatea Populara Deva 

demolare

Demolarea cladirilor din Piata Unirii

 

 

 

ziarulhunedoreanului1servushunedoara1mesagerul1glasulhunedoarei1accentmedia1hunedoaramea1
gazetareplica1hunedoaraplus1hunedoaralibera1hunedoaratv1kapitaltv1