Viața culturală a locuitorilor Devei a fost influențată în mare măsură de evenimentele politice și istorice din Ardeal. Primele manifestări culturale cunoscute în Deva, datează din perioada evului mediu și ele erau specifice clasei nobiliare, care organiza saloane literare, recepții și baluri în Castelul Magna Curia. Însă o dezvoltare a mișcării culturale a avut loc abia la începutul secolului al XIX-lea și ea se datorează inițiativelor și acțiunilor unor intelectuali animați de dorința de a lumina poporul.
În anul 1842 s-a înființat asociația culturală Casina Națională, cu sediul în actuala Piață a Unirii, asociație ce a reprezentat un veritabil lăcaș de cultură și educație pentru populația orașului. Casina Națională avea o bibliotecă de împrumut cu 1400 volume românești și 3000 maghiare, sala de conferințe și de jocuri pentru șah, domino sau cărți, apoi sala de dans și o scenă.
În sediul Casinei Naționale din Deva, s-a ținut în zilele de 4‑5 octombrie 1870, adunarea generală de constituire a Societății pentru crearea unui Fond de Teatru Romănesc în Ardeal, societate care timp de patru decenii a desfășurat o intensă activitate culturală în Transilvania.
Alte societăți culturale ce au luat naștere și au activat în Deva sunt:
– Societatea de lectură română, înființată la 1868, avea un local închiriat unde se citeau ziare, se jucau cărți, se comentau evenimentele și se lansau planuri pe teme naționale și sociale. Despre această societate știm că la 1879 avea 40 de membrii dintre intelectuali, comercianți, meseriași și funcționari, fiind condusă de protopopul Papiu ca președinte și avocatul Francisc Hossu Longin ca secretar. La întâlniri se citeau ziarele: Observatorul, Albina Carpaților și Telegraful Român din Sibiu, Gazeta Transilvaniei din Brașov, Românul din București, Gura Satului din Arad, Pești Naplo și Peșter Loy din Budapesta și Hunyad din Deva. Avea și o mică bibliotecă. Mai târziu s-a schimbat numirea în Casina Română și a durat toată epoca austro-ungară.
– ASTRA – Asociațiunea pentru cultură și literatură poporului român din Transilvania – Despărțământul IX din Deva. Astra s-a înființat la 1861 cu sediul central în Sibiu și începând cu anul 1868 a organizat filialele, numite despărțăminte, în diferite centre între care și în Deva. Această societate de masă în care activau toți intelectualii, a avut un rol important în ridicarea conștiinței naționale, în cunoașterea și dezvoltarea culturii și literaturii românești, precum și în lupta de eliberare națională. ASTRA din Deva a organizat conferințe, biblioteci și cursuri de alfabetizare în sate, comemorări de evenimente și personalități, iar din adunările generale ținute în Deva făcuse adevărate serbări naționale.
– Societatea de istorie și arheologie a comitatului Hunedoara (Hunyadmegyei tort. es reg.tars. ) s-a înființat în 1880 ca o societate maghiară, dar avea și membrii români, între care se număra și Gh. Barițiu ș.a. Din activitatea acesteia se remarcă diferite cercetări pe teren și arhivistice, publicate într-o revistă-anuar, înființarea muzeului județean precum și amenajarea îngrijirea cetății.
– Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoara a fost înființată în Deva la 1886, cu scopul dezvoltării industriei casnice și ajutorarea fetițelor și văduvelor sărace. A desfășurat o intensă activitate prin culegerea modelelor de cusături și țesături țărănești, prin răspândirea portului românesc, prin organizarea unor expoziții de industrie casnică în localități din județ și alte orașe ardelene sau în Viena și lângă Bratislava, dar mai ales prin înființarea atelierului de industrie casnică în Orăștie la 1907, care și-a câștigat o bună reputație.
– Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoara, asociația maghiară, cu scopul emancipării femeii. Înființată prin anii 1870, ea a întemeiat prima școală de fete, iar mult mai târziu a înființat un orfelinat, ambele în Deva.
– Casina Națională maghiară. La 1894 și 1902 se construiește o nouă parte din local și fac reparații mari la localul vechi. Posedă o mare bibliotecă ungurească de împrumut, care prin 1913 atingea 3000 de volume.
Activități și manifestări muzicale în Deva au luat naștere pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin înjghebarea unei reuniuni de cântăreți, asociații corale și orchestre. Astfel se amintește despre un cerc coral la 1886, despre o fanfara a meseriașilor pompieri la 1887, ș.a.
Dar cea mai trainică formațiune a fost Corul bisericesc al meseriașilor din Deva, organizat la 1893, în care cântau 30 bărbați și 25 de femei și care s-a menținut toată epoca. După tradiție însă, acest cor ar fi fost mai vechi și ar fi luat naștere în 1860, format numai din bărbați, instruit de un conducător bănățean spre a cânta în catedrala Devei care începuse a se construi la 1861. Corul luase o bună dezvoltare și pe lângă cântările bisericești, el a mai dat concerte cu muzică laică și reprezentații cu piese de teatru.
În domeniul folclorului și etnografiei s-a remarcat Ion Pop Reteganul, care a absolvit în anul 1873 Școala Normală din Deva.
Mai apar în această epocă prin Deva și circuri ambulante, care atrăgeau mult public însă că factori de culturalizare și propagare a ideilor au apărut în Deva diverse ziare, reviste și au existat tipografii și librării.
Gazeta Hunedoarei. (Photo: Colecția Gazeta Hunedoarei)
Prima publicație apărută în Deva a fost săptămânalul în limba maghiară Hunyad (1876‑1901), care apoi a apărut între anii 1902‑1918 sub numele de Hunyadvarmegye că bisăptămânal. Al doilea ziar maghiar apărut aici a fost Deva Es Videke (Deva și Ținutul), între anii 1892‑1918. Alte reviste ungurești au mai fost: Anuarul societății de istorie și arheologie a comitatului Hunedoara (1880‑1918); Pedagogul Maghiar (1885‑1889); Anuarul societății învățătorilor de stat din comitatul Hunedoara (1900); apoi revistele muzicale: Arhiva muzicală maghiară (1887‑1889) și Micul Artist (1890). Se cunosc de asemenea anuarele școlii pedagogice și a celei reale, care au apărut în această epocă.
Publicațiile românești au apărut la începutul secolului XX sub forma unor periodice, dintre care amintim: revista umoristică Cucu a lui Augustin Nicoară apărută prin 1909, Bunul Econom (mutată în 1907 de la Orăștie), Cuvântul Nostru (A Miszavunk) ziar socialist de limba maghiară (dar cu numai 4 numere apărute în anul 1919), Solia Dreptății în 1919‑1921, ziar politic național redactat de Dr. Simion Câmpean, Curierul Hunedoarei (1919‑1920), România Liberă (1919‑1922), avându-l ca director pe dr. Petru Groza, Hunedoara în 1919 redactat de Ion Roșu, profesor la scoala pedagogică, Renașterea în 1923, redactat de profesorul Mănciulescu; Frăția în 1926, Voința în 1930‑1931, director dr. Petru Groza și redactor dr. V. Șuiaga Cuvântul Hunedoarei (1931) Gazeta Hunedoarei (1922‑1935), Horia (1932‑1933), Femeia Satelor (1935 – 1939), Hunedoreanul (1937), Înainte (1933‑1940), etc.
Femeia Satelor. (Photo: Colecția Femeia Satelor)
“Femeia satelor” și-a început apariția în 1935, la Deva, având pe prima pagină “Revistă de cultură la sate” sub direcțiunea Mariei Pârvulescu soția locotenent-colonelului Pompiliu Pârvulescu, cu redacția și administrația pe strada Regele Carol la nr. 29. Chiar dacă a avut o viață scurtă apărând doar patru ani, revista “Femeia satelor” a încercat să formeze un mod de gândire pentru țărăncile române, obișnuindu-le cu noi obiceiuri în traiul de zi de zi, ghidându-le prin sfaturi practice în igienă, prepararea mâncării, gospodărie.
Singura publicație locală ce apărea regulat săptămânal a fost Gazeta Hunedoarei, 1921‑1948, avându-l ca director pe profesorul Ion Minu și redactor pe profesorul Ghinea. Un timp, din 1937, acest ziar s-a numit Gazeta Inidoarei. Ca reviste au apărut: Sargeția, revistă de istorie și arheologie a muzeului județean, Plaiuri hunedorene, Revista Învățătorilor în 1927, Eu și Europa în 1936, avându-l ca redactor pe N.Rusu, Știu în 1937, ca revistă a elevilor liceului Decebal, Stuparul Român în 1928, redactată de N. Voina, Povestitorul în 1927, redactată de Ion Panaitescu.
Uzina Noastră. (Photo: Uzina Noastră)
În perioada democrației populare apar în primii ani, Gazeta Hunedoarei, Uzina Noastră iar din 1948 începe să apară fără întrerupere, zilnic, Drumul Socialismului ca organ al comitetului județean PCR și al Sfatului Popular Județean Hunedoara. Ca reviste continuau să apară: Sargeția și Ritmuri Hunedorene care era un caiet cultural editat de ziarul Drumul Socialismului până în 1969.
Deși tipografiile apăruseră în Transilvania prin sec. XVI, la Deva nu le găsim decât în a doua jumătate a secolului XIX. Astfel prima tipografie cunoscută aici este din 1870 sau poate ceva mai veche, iar ulterior au mai apărut încă două. Primele două librării s-au deschis în Deva între anii 1868‑1870 când se întemeiază Școala de Pedagogie și Școala Reală.
Tot ca un mijloc de răspândire a culturii apare Phonograful și Cinematograful. La 1879 este adus în Deva primul Phonograf, o invenție făcută de Edison, care prindea și reda orice vorbire sau cântare și care a făcut impresie asupra lumii de atunci. La 10 ani după apariția cinematografului în Paris în 1895 și la 9 ani de la introducerea lui în București în 1896, este adus și la Deva primul cinematograf cu un film mut, în anul 1905. De menționat este că la început nu au existat săli speciale de cinematograf, ci rularea filmelor se făcea în săli de cafenea sau restaurant, unde lumea stătea la mese, consuma și viziona.
Drumul Socialismului. (Photo: Colecția Drumul Socialismului)
Astfel de săli erau în localul Redout, în restaurantul Hungaria și în Coroana (autogară din Horia). Reprezentațiile erau ocazionale, iar din 1907 de două ori pe săptămână în restaurantele Reduta și Coroana. Abia în 1912 apare societatea cinematografică Urania cu reprezentații stabile în sala teatrului dar și acestea doar de două ori pe săptămână.
În perioada democrației populare s-au creat noi asociații și instituții sociale culturale dintre care amintim: Casa de creație culturală, Societatea de istorie, Societatea de răspândire a cunoștințelor și altele.
În domeniul artelor plastice nu au fost înregistrate activități deosebite pe plan local. În perioada burgheză s-au realizat câteva lucrări de sculptură în lemn, cum este iconostasul și stranele din biserica catedrală, executate în atelierul școlii de arte și meserii din Deva, sau iconostasul, amvonul și tronul din biserica de pe strada Lenin, executate de către sculptorul Toth.
Singura lucrare de arta plastică mai însemnată pentru oraș era statuia lui Decebal, care constituie primul monument ridicat în Deva. (este descrisă la capitolul Monumente și statui).
Tot în perioada democrației populare, un mare avânt a luat dezvoltarea muzicii corale și insrumentale, atât în școli cât și în întreprinderi. S-au format astfel: orchestre, fanfare și coruri bine apreciate.
Existau în acea perioada 3 librării mari și bine organizate, un depozit de cărți precum și o întreprindere poligrafică, cu o mare capacitate de producție.
De asemeni, ca mijloc de răspândire a culturii și informațiilor, au existat în Deva cinematografe, radio, radioficare și televiziune iar filmul cu sonor apare în Deva abia prin 1932.
Tot în perioada democrației populare, cinematograful devine o întreprindere de stat și a fost pus în slujba maselor populare. Numărul spectatorilor a crescut și reprezentațiile se dădeau zilnic, în 4 serii, deoarece cinematografia devine cea mai populară și răspândită artă. În 1963 se reconstruiește Teatrul Arta pentru producții teatrale și de cinematograf. În 1960 se reconstruiește noul local Patria cu 500 de locuri iar în sezonul cald mai funcționa cinematograful de vară cu 1000 de locuri.
În 1945 se introduce radioficarea, care înregistrează o mare dezvoltare, având un număr mare de difuzoare abonate, iar prin 1960 se ivesc aparatele de televiziune, care s-au răspândit foarte mult numai după 1963, când s-a construit stația releu de la Bobâlna.
Tot în acea perioadă se pun bazele Comitetului pentru Cultură și Artă, transformat ulterior în Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă. Această instituție s-a transformat în 1990 în Inspectoratul pentru Cultură al județului Hunedoara.
Alfa. (Photo: Colecția Alfa)
Ca un eveniment însemnat pentru dezvoltarea culturii locale poate fi consemnată inaugurarea în 1975 a Casei de Cultură, care dispune de o sală de spectacole cu 500 de locuri și o sală de simpozioane cu 1000 de locuri, precum și de diverse săli pentru desfășurarea activităților culturale.
După revoluția din 1989 cotidianul Drumul Socialismului și-a schimbat denumirea în Cuvântul Liber și în Deva au început să apară o serie de publicații particulare: ALFA (1990‑1992) publicație culturală cu apariție lunară (primul număr apărut în martie 1990 înființată de Mircea B.), Expres înființat de Câmpean Dan Romulus în 1990, Calauza (1990) publicația lui Valeriu Bârgău, Râsu’ Lumii (1990) publicație umoristică. Ulterior, în Deva au mai apărut publicațiile: Națiunea Română, Curierul Cultural, Oglinda Zilei, Revista Arhipeleag, Hunedoara Expres, Replica, Hunedoreanul, Servus Hunedoara, Mesagerul Hunedorean, ABC, Ghimpele de Hunedoara, Lumea de Azi, Accent, Nyugati Jelen.
Au fost înființate și posturi de radio și televiziune locale: Radio BigFM Deva, Radio 21 Deva, Radio Pro FM Deva, Radio România Actualități, Kiss FM, Radio Europa FM, Pro TV Deva, Antena 1 Deva, OneTV, Deva Tv și TVR Timișoara. Dintre editurile particulare apărute după Revoluție în Deva, pot fi enumerate: Editura Destin, Editura Emia, Editura Crișan, Editura Corvin, Editura Madera, Editura Alfabetul, Editura Vultur ZM, Editura Teora.
O parte din aceste publicații și posturi radio tv și-au încetat activitatea în decursul anilor, altele și-au schimbat denumirea. De asemenea odată cu dezvoltarea internetului a apărut presa online.
În anul 2017 mass media din Deva este reprezentată de: posturile de radio BIG-FM (92,6 FM), KapitalFM (92,5 MHz), posturile de televiziune Hunedoara-Transilvania TV, Kapital TV, Info HD TV și publicațiile: Ziarul Hunedoreanului, Servus Hunedoara, Mesagerul Hunedorean, Glasul Hunedoarei, Accent Media, Hunedoara Mea, Informația de Hunedoara, Replica, Hunedoara Plus și Hunedoara Liberă.