Climă și hidrologie

CLIMA

Orașul Deva are cea mai temperată climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenți, încât poate fi considerat o stațiune climaterică deși nedeclarată.

Lunca Mureșului (Photo: Iovan Darius)

Orașul Deva beneficiază de un climat plăcut, colinar, de tip continental temperat, cu o circulație predominantă a aerului dinspre vest și nord-vest. De-a lungul culoarului Mureșului se resimt influențe climatice submediteraneene, iar masele de aer atlantic încărcate cu umezeală nu afectează orașul, datorită protecției oferite de Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscăi.

Datorită așezării sale într-o mică depresiune, la o altitudine relativ scăzută, verile nu sunt excesiv de călduroase, iar iernile sunt în general blânde, lipsite de geruri puternice. Pe baza observațiilor făcute asupra înfloririi arborilor și a plantelor reiese că Deva beneficiază de o climă caldă, cea mai avansată din Ardeal. Totuși, în alte zone, Banat sau Crișana, arborii pomii înfloresc cu vreo 10 zile mai devreme.

Temperatura medie anuală este de 9,7 grade C, iar amplitudinea anuală este de 22,7 grade C. Vara temperaturile maxime ating 32 grade C, și iarna ele coboară în jurul valorii de -14 grade C. Temperatura maximă a fost de 39,7 grade C, înregistrată la data de 16 august 1952, iar minima absolută de -31,6 grade C, a fost înregistrată la 24 ianuarie 1963. Dar aceste temperaturi ieșite din comun sunt rare, și nu caracterizează clima orașului.

Numărul zilelor cu temperaturi de peste 25 grade C este de aproximativ 100/an, iar al zilelor cu temperaturi sub 0 grade C este de aproximativ 120/an.

Dintre vânturile care străbat orașul se cunosc: Austrul – vânt uscat care bate de la sud-vest și aduce iarna ger și vara căldură și secetă, Coșava – un vânt rece și uscat care vine din Munții Iugoslaviei și trecând prin Banat ajunge și aici, precum și Vântul Mare, care trece peste culmile Carpaților Meridionali și vine pe valea Mureșului.

Vânturile predominante sunt cele din sectorul vestic și nord-vestic, în medie destul de slabe, ele favorizând formarea și transportarea norilor din această parte deasupra orașului. În general norii venind din nord-vest aduc ploaia, localnicii cunoscând că de regulă ploaia vine “dinspre Cetate”.

Vânturi cu o frecvența mai redusă, suflă și din partea opusă, pe culoarul Mureșului, iar acestea dau naștere în orele dimineții la o ceață ușoară.

Precipitații atmosferice sunt moderate, având o medie anuală de 46,6 l/m2. Cele mai abundente precipitații cad în luna iulie iar cele mai reduse în februarie. Ninsorile cad în mod obișnuit, în intervalul octombrie – aprilie, grosimea stratului de zăpadă fiind în medie de 4 cm.

Zăpada nu stagnează îndelungat pe sol, numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă fiind de 10‑20. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost de 262 mm/24h, înregistrată la data de 19 iulie 1934.

HIDROLOGIE

Orașul Deva este așezat pe malul stâng al Mureșului, pe cursul mijlociu al acestuia. Mureșul este cel mai mare râu al Transilvaniei, având o lungime totală de 756 km și un bazin hidrografic de aproximativ 27.800 km2.. Herodot îl menționează în scrierile sale, în anul 484 i.e.n, sub denumirea de Maris.

De-a lungul lui s-a format una dintre cele mai frumoase regiuni din țară, cunoscută mai demult și sub denumirea de “Elveția Ardealului”. Deva a beneficiat de-a lungul timpului atât de apa lui cât mai ales de lunca mănoasă creată de râu. Curgerea apei este lină și adâncă, cu o viteză de 1m/s și un debit de aproximativ 70 m2/s.

Lățimea Mureșului este de 100‑120 de metri și adâncimea medie de 1‑2 metri, deși în unele locuri are adâncimi de 4m. Râul este însoțit de depozite aluvionare, de luncă sau de terasă, în special nămol și nisip cuarțos, motiv pentru care este destul de tulbure. În unele locuri formează plaje de nisip. Fiind navigabil pentru plute și corăbii mici, Mureșul a fost folosit în trecut pentru transport și comunicație.

Mureșul la Șoimuș. (Photo: www.orasuldeva.ro Decembrie ‎2000)

Vechiul pod de fier peste Mureș. (Photo: www.orasuldeva.ro Decembrie ‎2000)

Vechiul pod de fier peste Mureș. (Photo: www.orasuldeva.ro Decembrie ‎2000)

Cel mai mare afluent al Mureșului în zona Devei, este râul Cerna care izvorăște de la poalele muntelui Vârful Ruscăi, străbate Poiana Ruscăi, trece prin orașul Hunedoara și în dreptul localității Sântuhalm – Deva se varsă în Mureș. Numele Cerna este de origine slavă și înseamnă “negru”, iar râul a primit această denumire deoarece trece printr-o zona bogată în zăcăminte de fier care dau pietrelor o culoare negricioasă.

În Deva, a existat până prin anul 1967 și un canal care se numea Cerna și care străbătea o mare porțiune din oraș. Apa canalului era preluată din râul Cerna de la Sântuhalm, traversa Deva și se vărsa în Mureș în zona fostului abator (dincolo de calea ferată). Până prin 1870, după cum ne arată harta cărților funciare, se vărsa în Mureș în cartierul Greci, la marginea căruia trecea un braț al acestui canal.

După ce și-a mutat cursul, canalul a intrat pe o albie părăsită, cunoscută sub denumirea de Mureșul Mort. Se pare că acest canal, a fost amenajat chiar din perioada daco-romană pentru transport de mărfuri înspre Mureș, iar ulterior a fost folosit și pentru acționarea morilor de apă din oraș. În “Ghidul regiunii Hunedoara”, Octavian Floca menționează că orașul Deva “e tăiat de apa canalului Cerna făcut în veacurile trecute”.

După 1960 aceste mori au dispărut, iar canalul a fost desființat nemaifiind necesar. Este interesant de cunoscut totuși traseul pe care îl avea acest canal prin oraș. Canalul Cerna curgea dinspre Sântuhalm, trecea pe lângă Uzina de apă, pe lângă cartierul Ceangăi de unde colecta un pârâu venit dinspre Pădurea Bejan, trecea prin zona cartierului Gojdu, pe lângă Fabrica de Conserve, Unitatea de Pompieri, strada I.L.Caragiale, pe lângă piață, traversa B-dul Libertății (fosta stradă Lenin) pe sub un pod, apoi pe lângă fosta Uzină Electrică, prin spatele Mânăstirii Catolice din cartierul Progresul, trecea pe sub calea ferată și în zona fostului abator se vărsa în vechea albie a Mureșului.

Canalul Cerna din Deva. (Photo: Arhivele Naționale Hunedoara)

Mureșul este principalul colector al apelor care curg dinspre dealurile Devei, însă debitul mic al acestora determină un impact redus asupra lui. Majoritatea acestor ape, pâraie, vâlcele, izvoare sunt acum captate prin rețeaua de canalizare a orașului și nu mai sunt vizibile. În trecut însă, unele din ele treceau prin oraș, în curgerea lor spre Mureș.

Deva în Harta Iosefina a Transilvaniei. 1769‑1773. Se poate observa canalul Cerna care trecea prin oraș. (Photo: Arhivele Naționale Hunedoara)

Dintre aceste ape, putem menționa:

• Pârâul Archiei și Pârâul Paiului erau două mici pârâiașe care colectau apa scursă de pe Dealul Archiei și Dealul Paiului, și care se vărsau în fostul canal Cerna.
• Pârâul Bejanului colecta apă a două pârâiașe mici venite din Dealul Bejanului și Vârful Măgurei, precum și a altor izvoare și trecea prin fostul cartier al Ceangăilor pe traseul străzilor Pietroasa, Ady Endre, Dorobanților, și se vărsa în fostul canal Cerna, undeva în zona ștrandului.
• Pârâul Greblelor format din scurgerile de pe așa-numitele “dâmburi ale Greblelor”, și curgea prin zona străzilor Liliacului și Zamfirescu, trecând prin zona unde se află acum Hotelul Deva. Se vărsa în canalul Cerna, iar ulterior a fost canalizat.
• Pârâul Aramei sau Valea Aramei era pârâul cu debitul cel mai mare care străbătea orașul Deva. Izvorăște din dealul Nucet, de undeva de la vechea intrare în Mina de Aramă, iar mai jos era alimentat cu apa altui pârâiaș venit de pe dealul Decebal. Curgea de-a lungul străzilor Călugăreni, Andrei Mureșan, Ion Creangă și se vărsa în canalul Cerna după ce trecea de Moara de sus cunoscută și sub numele de Moara orașului. În zilele ploioase umplea străzile orașului cu pietriș și noroi. Această apă, a format de-a lungul timpului cea mai largă vale sau curmătură din oraș, de-a lungul străzii Călugăreni. Înainte de a fi captată în canale subterane și străzile asfaltate prin anii 1960, peste ea se trece pe punți de lemn sau poduri.
• Pârâul Viilor sau Apa Viilor se scurge de pe terasele dealurilor Decebal și Nucet, de-a lungul străzilor Viilor și Izvorului, apoi cobora pe străzile G. Barițiu, Libertății (fosta Lenin), Cuza Vodă, și se vărsa în canalul Cerna la Moara Orașului. În zilele ploioase, inunda practic aceste străzi, astfel că mult timp fostei străzi Lenin, i s-a spus Strada Apei. Prin 1955 și apă acestui pârâu a fost captată în canale subterane.
• Pârâul Ciurgăului sau Pârâul Măgheruța izvorăște de pe dealul Decebal, de la izvorul aflat la cea mai mare înălțime în Deva, și a creat valea cea mai adâncă, dar strâmtă, din Deva, de-a lungul străzii Aurel Vlaicu, între dealurile Decebal și Orman. Cobora pe străzile Aurel Vlaicu și Avram Iancu și se vărsa în canalul Cerna la fosta Moară a Cetății. Debitul de apă era mic și doar în zilele ploioase inunda străzile cu noroi și pietriș. Înainte de a fi pietruite străzile, exista un pod de lemn peste acest pârâu în zona parcului, peste care se putea trece spre castelul Magna Curia. Prin 1958, apa lui a fost canalizată, dar în partea superioară, către cabana Căprioara, se mai poate vedea curgând apa acestui pârâu. Strada Aurel Vlaicu se numea în trecut Magyar Utca (Strada Maghiară), de aici provine denumirea Strada Măgheruța și Pârâul Măgheruța.
• Pârâul Sintirigului s-a format din izvoarele și apele colectate de pe dealul Orman, Piatra Colț și din Pădurea Finicuri. Se vărsa în albia veche a Mureșului și pe valea formată de el, este așezat cartierul Viile Noi.
• Pârâul Jepilor curgea în zona Izvorului Decebal, pe lângă clădirile și instalațiile Minei de Cupru și se vărsa în Mureș.
• Valea Devii era un pârâu mic, ce curgea chiar la ieșirea din Deva și intrarea în satul Mintia. Se vărsa tot în Mureș.

Înafară de aceste pâraie care constituiau locul preferat de bălăceală al copiilor, și în care se tăvăleau vitele și porcii, Deva beneficia și de surse locale de apă potabilă sub formă de izvoare sau fântâni. Astfel pot fi enumerate următoarele izvoare folosite de populația Devei:

• Izvorul Decebal cunoscut din vremuri străvechi și folosit și în ziua de azi, se găsește sub poalele dealului Finicuri, în partea de nord a orașului, la ieșire, pe marginea drumului ce duce spre Arad. Apa lui potabilă și rece a astâmpărat setea drumeților, căruțașilor, surugiilor poștalioanelor care treceau prin zonă, iar mai noi a șoferilor și turiștilor, dar și a localnicilor în scurtele perioade când rețeaua de apă a orașului este oprită pentru diverse lucrări. În 1938 acest izvor a fost captat într-o structură de piatră și beton. În trecut, exista în apropierea lui, un han numit Hanul Jepilor, iar în prezent s-a construit un motel cu parcare, un restaurant și o alimentară.
• Izvorul Jepilor, cu apă potabilă, se găsea în păduricea Jepilor, undeva mai la nord de Izvorul Decebal, în zona podului vechi peste Mureș.
• Izvoarele Sintirigului, se găsesc pe valea cu același nume, în Viile Noi.
• Izvoarele Sărate formau chiar o baltă sărată unde se făceau băi pentru tratarea reumatismului. Se găseau în zona Baia Sărată din Viile Noi.
• Izvorul Colț, cu apă potabilă se găsea la poalele dealului Piatra Colț.
• Izvorul Castelului, cu apă potabilă a existat lângă cișmeaua din parcul orașului.
• Izvorul Perian cu apă potabilă, există și în prezent în partea de sus a străzii Aurel Vlaicu, pe dealul Decebal.
• Izvorul Bejan cu apa potabilă se găsea la intrarea în pădurea Bejan și până prin 1980 a fost folosit.

Tot aici, putem aminti și cascadă de la cariera de piatră, o mică dar frumoasă cădere de apă printre stânci, într-un decor relaxant.

Pârâul Ciurgăului (Măgheruța) de pe strada Aurel Vlaicu. (Photo: www.orasuldeva.ro Decembrie ‎2000)

Valea Devei la vărsarea în Mureș. (Photo: www.orasuldeva.ro Decembrie ‎2000)

Izvorul Decebal. (Photo: www.orasuldeva.ro Decembrie ‎2000)

Izvorul Bejan. (Photo: www.orasuldeva.ro ‎Ianuarie ‎2001)

Au existat în trecut și o mulțime de fântâni, majoritatea prin curțile oamenilor, dar și fântâni publice (Fântâna Cetății în zona parcului, până în 1960, Fântâna Neamțului înspre Viile Noi). Una din aceste fântâni publice, numită și Fântâna Orașului a existat din vremuri străvechi chiar în fața primăriei, în Piața Unirii. În 1938, când s-a introdus apeductul, această fântână a fost desființată și în locul ei s-a pus o cișmea, desființată și ea când s-a amenajat piața și s-a pus statuia lui Dr. Petru Groza.

De-a lungul timpului în municipiul Deva s-au construit și câteva fântâni arteziene, dar din păcate, unele din ele au fost lăsate să se degradeze, iar altele funcționează doar ocazional: “Fântâna arteziană cu broaște” din fața Palatului Administrativ, “Fântâna circulară” din parc (desfințată), “Fântâna arteziană” din fața magazinului Ulpia (înlocuită), “Fântâna arteziană” de pe Bulevardul Decebal, “Fântâna arteziană Flacăra Olimpică” din Piața Arras (desfințată), “Fântâna arteziană din sensul giratoriu” din Piața Arras, “Fântâna arteziană cântătoare” din fața Casei de Cultură, “Fântâna arteziană pietonală” din parc, “Fântâna arteziană” din zona Ardealul, “Fântâna arteziană pietonală” de pe Bulevardul Decebal.. Au fost montate și 3 fântâni arteziene de grădină: una în cartierul Micro 15, pe strada Mihai Eminescu, alta în sensul giratoriu din fața Poștei vechi din centru și a treia chiar în fața Primăriei. În prezent, în municipiul Deva, există și se pot utiliza și câteva cișmele stradale localizate în: Parcul Cetate, Parcul Opera, Piața Victoriei, Parcul Bejan, Cartier Dacia.

Veche pompă manuală de apă din curtea spitalului TBC. (Photo: www.orasuldeva.ro ‎Ianuarie ‎2001)

Pompă veche de apă in Deva. (Photo: www.orasuldeva.ro ‎I‎unie ‎2013)

Pentru alte detalii despre fântâni arteziene citiți articolul: Fântâni arteziene

Fântâna veche din parc.

În luna noiembrie 2012 cu ocazia lucrărilor efectuate pentru amenajarea Parcului Municipal Cetate, muncitorii au descoperit o fântână veche de aproape 200 de ani. Pentru restaurarea acesteia, administrația locală a aprobat un buget de aproape 100.000 de lei. La scurt timp după descoperire, autoritățile locale au contactat Ministerul Culturii pentru a efectua descărcarea de sarcină arheologică.

Potrivit descărcării arheologice, fântâna ar data din secolul XVIII. Fântâna veche se găsește în apropierea fântânii arteziene pietonale construite cu ocazia reabilitării parcului. Ea a fost amenajată și iluminată și în prezent reprezintă un punct de atracție pentru vizitatorii parcului.

Fântâna veche de 200 de ani descoperită în parc. (Photo: Iovan Darius)

Alimentarea cu apă potabilă a orașului.

În anul 1901 s-a construit un apeduct cu apă dintr-un izvor de pe dealul Colț al Cetății Deva și cu ajutorul fântânilor de captare din aluvionul râului Mureș. În perioada 1941‑1962 a fost realizată sursa de apa Horogos, uzina de apă veche. În 1970 a fost realizată sursa de apa Batiz și în anii 1984‑1985 a fost realizată sursa de apa Orlea.

Prin programul SAMTID finanțat de Uniunea Europeană, în anul 2003 a început înlocuirea conductelor principale de distribuție a apei. În anul 2005 s-a demarat proiectul ISPA finanțat de Uniunea Europeană pentru a realiza reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiile Deva și Hunedoara.

Conform Planului Urbanistic General al municipiului Deva, alimentarea cu apă potabilă a orașului se realizează din următoarele surse:

Surse de suprafață:

1. Acumularea Hațeg, situată pe Râul Mare în zona orașului Hațeg.
2. Batiz, pe râul Strei (baraj Crișeni)

Sursa de apă subterană este situată în municipiu, în zona Dealul Paiului. Are 14 puțuri forate la adâncimi cuprinse între 12‑16 m. Capacitatea totală este de aproximativ 60 dm3/s. În jurul zonelor de captare sunt instituite zone de protecție sanitară cu regim sever.

În prezent, serviciul de distribuție a apei potabile și de canalizare și epurare din municipiul Deva este asigurat de operatorul APA PROD S.A. care a fost înființat în baza legii, la 25 iulie 2001, prin asocierea Consiliului Județean Hunedoara cu alte consilii locale din județ.

APA PROD S.A administrează 7 stații de tratare: Orlea, Batiz, Baniu-Roșcani, Sânpetru, Folorît, Orăștie, Crișcior; magistrale de aducțiune 1000 mm Orlea-Deva, 600 mm Batiz-Deva 350 mm Roșcani – Ilia, 1000 mm Râul Bărbat – Sânpetru, 300 mm Crișcior – Brad, desfășurându-și activitatea de furnizare a apei potabile pe o lungine de 148,7 km de-a lungul magistralelor amintite mai sus și deservind populația și agenții economici de pe raza orașelor Hațeg, Călan, Simeria, Deva, Hunedoara, Brad și Geoagiu și a comunelor Sântămărie Orlea, Bretea Română, Băcia, Ilia, Dobra, Certej precum și adiacente celorlalte localități.

Pentru alte detalii despre istoricul alimentării cu apă a orașului citiți articolul: Muzeul Apei Comunitare

Inundații în Deva

Periodic apele Mureșului produc inundații, afectând culturile din zonă, uneori chiar locuințele oamenilor. Astfel de inundații s-au înregistrat în 1864, 1876, 1877, 1887, 1896, 1932, 1970, 1975.

În anul 1913 a fost realizat și un film reportaj despre inundațiile care au afectat orașul Deva. Documentarul se numește “Inundațiile Mureșului. Cetatea Deva – (1913) “, dar din păcate nu știm dacă mai există păstrat în arhive.

După marile inundații din 1970 și 1975 s-a construit un dig de protecție, care apără orașul și culturile de astfel de dezastre. Construcția digului a fost finalizată în luna decembrie 1975.

La lucrările de construire a digului au participat, după orele de program, colective de muncitori, ingineri, tehnicieni, cadre didactice și elevi, funcționari din întreprinderile și instituțiile municipiului, detașamente de pensionari și gospodine, pionieri. Au participat colective de muncitori de la I.P.E.G, I.J.G.C.L, I.M.C, I.R.E. Deva, I.C.V.A, B.J.A.T.M, T.C.H, C.F.R. Munca de după orele de program s-a estimat la trei sute de mii de ore de muncă patriotică.

Inundațiile din Deva din 15‑17 mai 1970. (Photo: Arhivele Naționale Hunedoara)

Inundațiile din Deva (15 – 17 mai 1970). Stadionul este inundat în noaptea de 15 spre 16 mai, imediat după inaugurarea hotelului sportivilor. Chiar în noaptea catastrofei în camerele hotelului trebuiau să se odihnească participanții la faza finală a Cupei României la oină. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)

Master Plan 2014 – 2020 Master Plan_pentru_jud._HD_2014-2020