În perioada comunistă, la fel ca în toată țara, și în Deva erau sărbătorite oficial zilele de 1‑2 Mai, 8 Mai și 23 August. Mulți își amintesc de acele sărbători care însemnau zi liberă și prilej de bucurie câmpenească și destindere.
Sărbătoarea de 1 Mai
Tribuna oficială din Deva în timpul demonstrației. 1 Mai 1970. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)
Cabana Bejan. (Photo: www.orasuldeva.ro)
1 Mai este o sărbătoare internațională, dar în țările comuniste a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. În Deva, manifestările de 1 Mai, “Ziua Internațională a Muncii”, începeau cu cântecul “1 Mai Muncitoresc”: “Râde iarăși primăvara, peste câmpuri, peste văi. Veselia umple țara, c-a venit întâi de Mai”.
La defilarea din centrul orașului, coloanele de muncitori în ținute festive trebuiau să scandeze lozinci și să poarte pancarde uriașe ridicând în slăvi Partidul Comunist. Ziua de 1 Mai era liberă doar formal. Toată lumea trebuia să participe la manifestări.
După defilarea din centrul orașului și spectacolele artistice de la stadion, urmau clipele de relaxare petrecute la serbarea câmpenească așteptată de toată lumea. La Deva, primele serbări câmpenești dedicate zilei de 1 Mai s-au ținut pe insula Mureșului, pe dealul Paiului și începând din 1971 la pădurea Bejan.
Pădurea Bejan. 1 Mai 1972. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)
La pădurea Bejan, zona din jurul cabanei devenea un adevărat furnicar uman. Locuitorii municipiului precum și cei din satele din împrejurimi veneau îmbrăcați de sărbătoare pe jos sau cu autobuzele puse la dispoziție de I.G.C.L. și își alegeau locurile preferate pe covorul verde de iarbă, mai aproape de liziera pădurii – pentru a se refugia de soarele dogorâtor- sau mai aproape de scena amenajată din lemn proaspăt pentru a aplauda formațiile de artiști amatori ce evoluau de Ziua Muncii.
În numeroasele puncte de servire, desfăceau aici produse restaurantele “Astoria”, “Ardealul”, “Central”, “Izvorul Veseliei”, “Miorița”, “Opera”, “Rapid”, patiseria și cafe-barul “Bulevard”, patiseriile “Garofița” și “Dunărea”, bodega “Mercur”, zahanaua “Viile Noi”, popasul “Izvorul Decebal” și bineînțeles “Cabana Bejan”.
Oamenii serveau mititei și cârnăciori, grătare, cremvurști și pastramă, bere și răcoritoare, înghețată și prăjituri.
Formația “Astral” a casei de Cultură Deva pe estrăda de la pădurea Bejan. 1 Mai 1986. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)
Sărbătoarea de 2 Mai
Intrare în discoteca de la Casa de Cultură. (Photo: www.orasuldeva.ro)
Pe 2 Mai se organiza “Ziua Tineretului”. În fața blocului turn din centru, era montată o scenă pe care seara cântau diverse formații și soliști. Celebra formație Brevis, avea “exclusivitate” la concertele de 1‑2 Mai și 23 August pentru că era formația UTC (Uniunea Tinerilor Comuniști). Circulația pe bulevard era închisă, iar oamenii dansau pe stradă sau se plimbau până spre parc și înapoi, ascultând muzică.
Deși pe străzi era plin de milițieni îmbrăcați în civil, oamenii se simțeau mai liberi pentru câteva ore, uitau de comunism și visau la occident. La Casa de Cultură, în sala de la subsol, se organiza discotecă pentru tineri.
Lumea se înghesuia la distracție și de multe ori ușa de la intrare era închisă pentru că în sală nu mai era loc. lVedeta discotecii era celebrul Mircea Căldăraș zis “Pateu”, pe care toată Deva îl cunoștea. Se asculta muzică de la magnetofon, sala avea orgă de lumini, oamenii dansau sau stăteau la bar unde pe lângă obișnuitele răcoritoare Frucola și Citric se găsea și Pepsi, raritate în vremurile acelea.
Deliciosul lichior “Havana Club” care se găsea uneori la barul discotecii, era foarte apreciat. Se fuma BT sau Kent, iar cine nu își permitea un astfel de lux fuma obișnuitele Snagov, Amiral sau Carpați.
Sărbătoarea de 8 Mai
În ziua de 8 Mai se aniversa crearea Partidului Comunist Roman. Toate instituțiile arborau steaguri roșii, cu secera și ciocanul, iar coregrafii, actorii, cântăreții, sportivii puneau în scena grandioase spectacole de slavă.
În Deva, astfel de spectacole aveau loc de obicei pe stadion și la realizarea lor participau mii de elevi și sportivi. Unul dintre cele mai mari spectacole de acest fel a avut loc pe stadion în 8 Mai 1981 cu ocazia aniversării a 60 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român:
Pliant Omagiul Sportivilor. 8 Mai 1981. (Photo: www.orasuldeva.ro)
“Sunteți invitați a lua parte la vizionarea spectacolului “Omagiul sportivilor” ce va avea loc în ziua de 8 mai a.c. (1981) orele 16:30 pe stadionul Cetate din Deva. “
PROGRAM
– Parada sportivilor
– Solemnitatea înălțării pe catarg a drapelului patriei și partidului
– Gânduri pentru partid – montaj literar – muzical
– Torent acrobatic (prezintă elevele școlii generale nr.7)
– Concurs de lupte libere și judo (prezintă C.S.S. Deva)
– Gimnastică sportivă la paralele, bârnă și sol (participă sportivele de categoria II-a, III-a și a IV-a din cadrul clubului sportiv școlar “CETATE”
– Ștafeta atletică 4×100 (participă sportive ale secției de atletism C.S.S. “Cetate”
– Gimnastică sportivă la paralele, bârnă și sol (participă componentele lotului olimpic: Emilia Eberle, Cristina Grigoraș, Melita Ruhn, Rodica Dunca, Dumitrița Turner, Marilena Vlădărău, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Mihaela Stanuleț, Dorina Ungureanu, Petruța Marcu)
– Întreceri atletice la 800 m (participă sportivi de la C.S.S. “Cetate”)
– Continuarea demonstrației de gimnastică sportivă cu participarea lotului olimpic
– Dans acrobatic cu bastoane (participă o echipă de gimnaste reprezentând clasele a I-a din cadrul Școlii generale nr.7)
– Dans ritmic acrobatic (prezintă componentele lotului olimpic)
– Dans tematic (prezintă elevele claselor a IV-a din cadrul Școlii generale nr.7)
– Tablou muzical coregrafic Partidul – Ceaușescu – România
La susținerea spectacolului își dau concursul peste 2.000 de elevi ai liceelor din municipiul Deva.
Sărbătoarea de 23 August
La 23 August era sărbătoarea națională a Republicii Socialiste România, cea mai mare sărbătoare comunistă din acele vremuri. Cu câteva zile înainte de sărbătoare, în Deva se instala o tribună oficială în fața cinematografului Patria. Construită din lemn, pe schelet metalic, tribuna era îmbrăcată în mătase și împodobită cu hârtie creponată colorată, stegulețe și lozinci.
Aici stăteau comuniștii de frunte ai orașului și județului, precum și cadre de conducere din întreprinderi și instituții. Tribuna era păzită de milițieni și securiști în civil și de “oameni de ordine” care supravegheau coloanele de demonstranți. Defilarea era planificată până în cele mai mici amănunte și era atent supravegheată. Listele pentru defilarea de 23 august se făceau cu două luni înainte. Pregătirea și repetițiile durau o lună. Participarea la defilare era obligatorie, fiecare întreprindere făcea liste cu muncitorii care trebuiau să participe.
Se verifică prezența lor, se știa fiecare ce pancartă sau steag trebuie să poarte ce va scanda și ce mișcări trebuie să facă. La defilare participau într-o ordine prestabilită coloane de pionieri, tineri uteciști, gărzi patriotice, muncitori grupați pe întreprinderi, sportivi, dansatori și militari. Toți purtau diverse pancarte, drapele, stegulețe de hârtie roșii sau tricolore, baloane colorate, trebuiau să scandeze lozinci de genul “Ceaușescu-PCR” și salute când treceau prin fața tribunei oficiale.
Undeva, după prânz, se termina totul, iar oamenii se împrăștiau pe la mici și bere. Astfel, mulți îți amintesc 23 august nu ca pe Ziua Națională, ci, pur și simplu, ca pe o sărbătoare în care nu mergeau la serviciu, ci la defilare, iar după aceea stăteau la coadă la mici și bere! Ziua se încheia tot la pădurea Bejan unde se organizau spectacole folclorice.
Deva. Pregătiri pentru spectacolele omagiale de pe stadion. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)
Deva. 1980. Manifestarea din Piața Unirii dedicată zilei de 23 August. În imagine apare și Ion Ciucu prim secretar al Comitetului Județean al PCR Hunedoara în perioada 1979‑1981. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)
7 – 8 octombrie 1966. Prima vizită a lui Nicolae Ceaușescu la Deva. (Photo: Colecția Virgil Onoiu)
Vila lui Ceaușescu de pe strada 6 Martie (Lucian Blaga) (Photo: www.orasuldeva.ro)
În urmă cu mulți ani, exista și în Deva una din casele lui Nicolae Ceaușescu. Ea nu a fost demolată și poate fi văzută de către cei curioși. Vila lui Ceaușescu cum era numită de către localnici, se afla pe strada 6 Martie (actuala stradă Lucian Blaga). În vila de protocol de la Deva, Ceaușescu a înnoptat de trei ori, ultima dată în 1989 când între 21 și 22 martie Nicolae și Elena Ceaușescu au vizitat pentru ultima oară județul Hunedoara.
Clădirea din Deva a funcționat drept casă de oaspeți nu numai Nicolae și Elena Ceaușescu ci și pentru cazarea membrilor fostului PCR sau a delegaților veniți de la București sau din străinătate După Revoluție, clădirea a trecut în administrarea societății Apollo Deva, fiind apoi revendicată de familia lui Andrei Lorincz, familie care a obținut o sentință de trecere în proprietatea ei a clădirii.