ECONOMIA ORASULUI DEVA

Scurt Istoric
Cele mai vechi activitati economice desfasurate in zona, cunoscute noua sant de pe vreme romanilor, care faceau exploatari de piatra la carierele Pietroasa si Bejan si aveau o statie de vama pentru sare si lemn la castrul Micia situat la doar 7 km. de Deva. Cu toate acestea, Deva a avut o dezvoltare economica destul de lenta in secolele care au urmat. Desi in secolul XIV unele localitati trec de la organizarea rurala la cea urbana castigand astfel o prosperitate si devenind centre economice, Deva nu a reusit in acea perioada sa ajunga la un astfel de statut. Unul din motive a fost ca localitatea noastra nu a reusit sa fie un centru mestesugaresc si comercial, activitati ce singure puteau sa-i asigure statutul de oras medieval (civitas), ci baza economei a constituit-o tot timpul agricultura, slab dezvoltata si ea datorita terenului deluros si acoperit cu paduri si a zonei de campiei restranse si expusa inundatiilor. Motivul principal care a franat progresul economic al localitatii, a fost insa crunta exploatare exercitata de catre domeniul cetatii si nobilimea mosiera care detineau in stapanire aproape totalitatea terenurilor si drepturilor in Deva. Comunitatea locuitorilor nu avea nici proprietati agricole si nici privilegii, iar targovetii detiuneau prea putine bunuri care produceau si puteau forma un circuit economic. Existau si mestesugari dar in numar restrans, iar dintre ocupatiile meseriasilor din zona, pot ffi mentionate: zidari, olari, lemnari, cioplitori in piatra, fierari, caramidari, carutasi, tabacari, cojocari, tesatori, croitori, macelari, morari. Intre cele mai vechi activitati economice la Deva din acea perioada se cunosc doua mori de apa, cariera de la Pietroasa, si mai ales portul cu vama si depozit pentru sare care avea nevoie de mestesugari si lucratori specializati, corabieri si plutasi, lucratori sarari, etc.
In secolele XV si XVI comertul a avut o oarecare dezvoltare datorita desfacerii aici a productiei mestesugaresti din marile centre orasenesti. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea a inceput sa se dezvolte si la Deva mica productie de marfuri caci se producea aici postav, tesaturi, paturi, incaltaminte, cojoace, curele, oale, etc.
In secolul XVII si prima jumatate a secolului XVIII, pe langa morile de apa de pe canalul Cerna, port si cariera de piatra, mai exista o brutarie militara, o turnatorie de fier a domeniului unde se lucrau potcoave si unelte agricole si probabil se faceau si explorari miniere in mina de arama. Existau de asemenea mai multe carciumi, cateva pravalii si un han care era si depozit de marfuri.
Construita in anul 1870 de firma HOFHERR & SCHRANTZ - Austria, aceasta masina cu abur a fost achizitionata pentru actionarea mai multor utilaje: gater, batoza, selector de cereale, moara. Aceasta masina de abur o fost donata de catre comunitatea din catunul Codru sat Sacaramb, Primariei Municipiului Deva, fara drept de instrainare. In prezent, masina cu abur este expusa in zona din fata telecabinei care asigura accesul pe Cetate.
Revolutia industriala care a generat mari progrese economice in secolul XIX s-a simtit prea putin la Deva in prima jumatate a secolului.
Insa revolutia burgheza din 1848, cel mai maret eveniment politico-social al timpului, a fost benefica pentru localitatea Deva, deoarece scapand de tirania nobilimii si fiind scoasa de sub stapanirea domeniului cetatii, i-a adus noi si mari perspective de dezvoltare.Breslele meseriasilor isi pierd insemnatatea, in 1852 o dispozitie a stapanirii aduce incetarea dominatiei acestora, iar la 1859 este introdus sistemul de libera infiintare a meseriilor si intreprinderilor, avand unica obligatie de a se inregistra. In acea perioada, la Deva se tineau 3 targuri mari anuale, zise de tara, la 30 aprilie, 22 iulie si 18 octombrie, iar targul saptamanal avea loc sambata.
La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX se pun bazele unei transformari inspre urbanism a localitatii noastre si economia incepe sa se dezvolte. Aspectul localitatii se schimba si dintr-un targusor mic cu aspecte rustice Deva ajunge un orasel mic, putin mai urbanizat, dar caruia ii lipseau inca foarte multe.
Prima cositoare din Deva Familie de tesatori ceangai in Deva
Se construieste calea ferata, se infiinteaza cateva scoli, se construiesc doua biserici noi, se infiinteaza doua noi cartiere, se paveaza strazile centrale, se face electrificarea orasului, se dezvolta meseriile si comertul si ia nastere un inceput de industrializare. Peste Mures se construieste un pod de lemn la Soimus in in 1890, iar in 1906-1907 este inlocuit cu un pod de fier.Cariera Pietroasa este exploatata mai intens, se face chiar o cale ferata industriala pana la cariera.
In 1879 existau in Deva 29 de comercianti cu 31 calfe si ucenici. In 1883 se infiinteaza o banca maghiara numita "Casa de Economii", iar in 1885 o banca romana cu numele "Hunedoara" dar care ulterior isi schimba denumirea in "Decebal". La 25 iulie 1886 in Deva se infiinteaza Corporatiunea industriala, cu 85 membri inscrisi, din cei 211 posesori de brevete de meserii si comert aflati aici.
In perioada democratiei burgheze (1918-1944) incepe o noua viata a orasului, cu multe prefaceri, cu mari framantari, dar si cu unele realizari insemnate, care dau un caracter nou si frumos vechiului oras. A crescut mult numarul negustorilor, a pravaliilor si a magazinelor de tot felul incepand astfel sa se intensifice activitatile comerciale de tot felul.
Targurile saptamanale si balciurile anuale de marfuri si de vite se dezvoltau tot mai mult si luase avant comertul bancar. Pentru controlul si organizarea vietii economice se infiinteaza in 1924 Camera de comert si industrie care a organizat unele targuri si expozitii economice la Deva si a deschis o scoala practica de comert. Totusi pana prin 1960 activitatea industriala in Deva se rezuma la o fabrica de conserve, una de cahle de teracota, o exploatare miniera (Baia de Arama), un atelier de confectionat nasturi, o fabrica de brichete furajere si cateva cuptoare de paine.
 
vechea gara din deva vechea autogara din deva
Vechea gara din Deva Vechea autogara din Deva
Incepand din aceasta perioada pana la Revolutia din 1989, peisajul industrial al orasului s-a schimbat si au aparut numeroase unitati ale industriei miniere, metalurgice neferoase, energetice, de materiale de constructii, forestiere si alimentare. Baia de Arama devine o puternica Exploatare Miniera, iar langa mina se construieste o Uzina de Preparare a Minereurilor. Se deschide o Intreprindere de Materiale de Constructii la Barcea, se construieste Termocentrala de la Mintia, iar la Chiscadaga o Intreprindere de Lianti. Se infiinteaza unitati agroindustriale cum sant Intreprinderea de Stat Avicola si Intreprinderea de Sere Santuhalm. La Deva se deschide Fabica de Matase, Intreprinderea de Industrializare a Carnii, Intreprinderea de Panificatie.
Peisajul urbanistic se modifica prin construirea a numeroase blocuri de locuinte si apar noi edificii social-culturale cum sant: Casa de Cultura, Sala Sporturilor, Policlinica, Hotel Sarmis si Hotel Deva, Magazinul Universal Ulpia. Se construieste o gara noua, o piata noua si un Centru Comercial. Pana la revolutia din 1989, toate aceste unitati industriale si comerciale se aflau in proprietatea statului.   
Economia in perioada actuala
Economia orasului Deva are in prezent o structura complexa care cuprinde majoritatea sectoarelor de activitate: industrie, comert, servicii, telecomunicatii, transporturi, agricultura, gospodarie comunala, insa ponderea cea mai mare o au industria si serviciile.
Termocentrala Mintia S.C. Moara Boromir Ulpia Shopping Center

Termocentrala Mintia

S.C. "CASIAL" S.A.

Moara Boromir

Ulpia Shopping Center
Dupa evenimentele din 1989, economia orasului a inceput sa se adapteze rapid pietei libere, aflandu-se intr-un avansat grad de privatizare. Cea mai mare parte a intreprinderilor bazate pe sectorul minier si-au inchis portile sau se afla in faza de privatizare datorita restructurarii acestui sector. In schimb, intr-o continua dezvoltare se afla sectoarele economice reprezentate de firme private cum ar fi: prelucrarea lemnului, industria alimentara, industria textila, servicii publice, materiale de constructii, comunicatii, servicii de transport marfa si calatori.  Din cele 5609 firme de industrie si comert care existau in anul 2001 in Deva, 212 erau societati pe actiuni, 4132 societati cu raspundere limitata, 255 societati in nume colectiv, 31 societati in comandita simpla, 6 regii autonome, 17 organizatii cooperatiste si 982 asociatii familiale.
 
Printre unitatile economice reprezentative pentru municipiul Deva, se numara:

altBeneficiind de bogate resurse materiale si umane, de zacaminte minerale si mari suprafete agricole, precum si de un peisaj pitoresc si o asezare geografica favorizata, oferind in acelasi timp numeroase oportunitati de investitii, municipiul Deva poate fi considerat unul dintre cele mai propice locuri pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.
Posibilitatile de legatura si trafic cu celelalte localitati si zone ale tarii, potentialul turistic inca nedezvoltat dar pentru care exista conditii optime, terenurile si spatiile de productie care pot fi cumparate, infrastructura moderna a orasului precum si interesul populatiei si al administratiei locale pentru dezvoltarea orasului contribuie la crearea unui mediu atractiv si prielnic pentru investitii in zona.

Informatii si imagini preluate din Enciclopedia Orasului Deva. Copyright (c) 2005-2010 SILVERSOFT
Este interzisa reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice forma a continutului acestui site, de catre orice persoana, fara acordul scris prealabil al S.C. SILVERSOFT S.R.L. In caz contrar, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

 

vizualizari: 854

 
 
STIRI DIN PRESA LOCALA
Un nou supermarket se construieste in Deva
In orasul Deva se va inaugura in luna octombrie un nou supermarket pe DN7 vis-a-vis de strand. Proiectul noului supermarket are o valoare de 9 milioane de euro. Spatiul comercial va avea 22.000 de metri patrati din care un sfert va fi magazinul propriuzis. Prin deschiderea noului supermarket vor fi create 150 de noi locuri de munca, iar devenii vor avea unde sa-si cheltuie banii ramasi dupa taierea pensiilor si salariilor.
Consilierii judeÅ£eni au votat trecerea a trei unităţi spitaliceÅŸti în administrarea Consiliului judeÅ£ean Hunedoara. Transferul s-a făcut cu „executarea”  directorilor pe funcÅ£ie în cele trei instituÅ£ii medicale. Noul manager de la Spitalul judeÅ£ean de Urgenţă Deva a fost numit Silviu Didilescu, fost subprefect de Hunedoara. Spitalul judeÅ£ean de Urgenţă din Deva ÅŸi Sanatoriile TBC din Brad ÅŸi Geoagiu au de astăzi un nou stăpân. Consilierii judeÅ£eni au votat, în consens cu legea descentralizării instituÅ£iilor spitaliceÅŸti, trecerea celor trei unităţi în administrarea Consiliului judeÅ£ean (CJ)  Hunedoara. Primul pas al acestui transfer de autoritate a fost numirea reprezentanÅ£ilor CJ în noile consilii de administraÅ£ie (CA) ale spitalelor. 
 
florin oancea www.florinoancea.ro

Evenimente in Deva

Luni Aug 09
Festivaalul Carpatica

Calendar evenimente

«
<
Septembrie 2010
>
»
L M M J V S D
30 31 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 1 2 3

Calarie Agrement

Judetul Hunedoara

Judetul Hunedoara
Resedinta: Deva
Prefix: 0254
Suprafata: 7.063 km2
Populatie: 487.115 loc.
Urban: 369.873 loc.
Rural: 117.242 loc.
Densitate pe km2: 69,0

Curs Valutar

Vizitatori site

mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAzi75
mod_vvisit_counterIeri1605
mod_vvisit_counterSaptamana asta1680
mod_vvisit_counterLuna aceasta10071
mod_vvisit_counterTotal622072
Acum sunt: 8 vizitatori online

Mersul Autobuzelor

Plecare:
Sosire:
Sesizaţi faptele de corupţie
ale personalului
Ministerului Internelor ÅŸi
Reformei Administrative
la numărul de telefon:
0800 806806
Linie telefonică gratuită a
Direcţiei Generale Anticorupţie

Deva pe Mobil

Strandul Municipal

Program zilnic:
08:00 - 20:00
Intrarea:
Adulti:10 Lei
Copii, elevi, studenti: 5 Lei
Pensionari: 5 Lei
Pentru copiii institutionalizati, persoanele cu handicap si veteranii de razboi, accesul in strand este gratuit.

 

Reclama pe site

RECLAMA PE SITE
Puteti beneficia de reclama pe site-ul OrasulDeva.ro selectand una din variantele de reclama de aici.
Pentru informatii suplimentare, negocieri sau alte versiuni de reclama sunati la tel. 0744.399.628.
Preturi mici, reclama eficienta !!!
...click pentru detalii...

Web Design

OFERTA SPECIALA
Cu preturi cuprinse intre  100 si 1000 lei poti avea acum site-ul tau pe internet. Nume de domeniu, realizare site, gazduire si promovare.
Comanda acum la 0744.399.628.

...click pentru detalii...

Enciclopedia Deva

OFERTA SPECIALA
Cu numai 25 lei puteti achizitiona acum Enciclopedia Orasului Deva, prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele.

...click pentru detalii..

Lex Consilier Juridic

OFERTA SPECIALA
Cu numai 80 lei puteti achizitiona acum Toata Legislatia Romaniei din 1856 pana in prezent. Peste 80.000 de acte normative sunt cuprinse in baza de date.

...click pentru detalii...