Cronicile amintesc despre trecerea prin Deva in 1392 si in 1420 a oastei regelui ungar Sigismund de Luxemburg (1387-1437), pentru a infrunta ostile turcesti. Se mai aminteste si despre razvratirile taranesti din tinutul Devei din anul 1417, izbucnite din cauza impozitelor mari impuse taranilor. In 1427 regele Sigismund al Ungariei emite un act prin care obliga pe romanii din Deva ca "dupa obiceiul vechi si bun" sa execute diferite lucrari pentru "pastrarea si repararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor". Catre jumatatea secolului XV, Iancu de Hunedoara primeste ca danie din partea regelui Ladislau I Cetatea Devei si bogatul ei domeniu cu 53 sate si mine de aur, fapt ce va duce la o oarecare dezvoltare a zonei si la o usoara imbunatatire a vietii taranilor. In aceasta perioada, localitatea este cunoscuta drept "oppidum" adica targ. Odata cu moartea lui Ioan Corvin in 1504, stapanirea Huniadestilor asupra Devei s-a sfarsit, iar Cetatea si domeniul Deva trec sub administratia coroanei. Intre epidemiile cunoscute, se aminteste o ciuma necrutatoare care a bantuit la Deva in anii 1509-1510. Viata taranilor era in continuare foarte grea, deoarece se semnaleaza rascoale in anii 1514 si 1524. Dupa ce armatele turcesti i-au invins pe unguri in batalia de la Mohacs in 1526 si tronul Ungariei a ramas o perioada fara rege, Cetatea Devei a fost disputata intre nobilii Ferdinand de Habsburg si Ioan de Zapolya, care ajungand voievod al Transilvaniei (si apoi rege al Ungariei), pune stapanire pe tinutul Devei. La moartea lui, in 1540 sant organizate spectaculoase si costisitoare funerarii in Deva, unde fostul rege este expus timp de trei saptamani pe catafalc, in cetate. In timpul atacurilor turcesti din 1550, 1552 si 1557 cetatea Devei a fost asediata si localitatea devastata. Astfel in noiembrie 1550 are loc o faimoasa si crancena batalie chiar in Deva. Un pasa turc pornise cu o mare armata spre Ardeal si a facut o tabara la Lipova de unde a trimis o avangarda de 200 calareti catre Deva. Auzind aceasta, castelanul din Hunedoara Ioan Torok porneste in graba cu 113 calareti si 67 pedestri la Deva. Noaptea ataca orasul, turcii surprinsi fug spre cetate, dar la bariera de sus sant macelariti cu ajutorul taranilor localnici. In aceasta lupta mor 88 de turci impreuna cu beiul lor si 4 crestini, iar turcii care au reusit sa fuga se retrag spre Lipova. Pe drum intalnesc un grup de 500 de turci plecati in ajutorul lor, dar care auzind cele intamplate se reintorc grabiti in tabara. In anul 1552 un grup de 600 de turci si 400 tatari condusi de un popa roman vin sa atace Deva.

Nobili maghiari	Bethlen,Rakoczy, Szechy	Castelul Bethlen	Biserica Reformata 1900

In anul 1557 Deva a fost cucerita de catre turci, iar conducatorul lor, Soliman cel Mare a daruit-o reginei Isabella a Ungariei care recunoscuse suveranitatea Portii in 1541. Regina Isabella a Ungariei vizitase Deva in mai multe randuri dupa cum reiese din documente. Astfel in 1542 ea sta aici doua saptamani, in 1546 sta o luna, iar in 1549 vine si aduce si tezaurul spre a fi pazit in cetate. Intre anii 1581-1595 orasul ajunge sub stapanirea lui Francisc Geszty, comandant si guvernator al Ardealului, isi pierde privilegiile castigate anterior si populatia este inrobita. In iarna anului 1600, Mihai Viteazul in drumul sau spre Praga de unde spera sa obtina ajutor din partea imparatului Rudolf al II-lea, trece pe langa cetatea Devei insotit de circa 100 de oameni. Nobilii maghiari au tras atunci cu tunurile din cetate asupra cortegiului sau. Un an mai tarziu, Sigismund Bathory in incercarea de a ajunge principe al Transilvaniei se refugiaza in cetatea Devei de unde va fi alungat de generalul austriac Giorgius Basta. Acesta cucereste cetatea si in 1603 isi muta aici tabara militara dupa care convoaca Dieta si obtine juramantul transilvanenilor fata de imparatul austriac Rudolf al II-lea. Ulterior, austriecii se retrag sub asediul lui Stefan Bocskay care se ridicase impotriva regimului habsburgic.
La inceputul secolului al XVII-lea cetatea si domeniul Deva s-au aflat sub stapanirea principelui Gabriel Bethlen (1580 - 1629), care a sperat mereu sa obtina coroana Ungariei dar nu a reusit. El a colonizat la Deva un grup de familii secuiesti in zona libera dintre cele doua mori de apa formand Ulita Secuilor, actuala strada Cuza Voda. De asemenea, in 1621 a reconstruit cladirea Magna Curia (Curtea Mare), cladire ce exista si astazi fiind considerata cea mai veche constructie din oras, si care mai este cunoscuta sub numele de castelul Bethlen.

Blazonul familiei Bethlen

In timpul domniei lui Gabriel Bethlen, adica intre anii 1613-1629 s-a batut cea mai mare cantitate de moneda in Transilvania. Dupa moartea lui Gabriel Bethlen in 1630, domeniul Deva trece in proprietatea lui Stefan Bethlen. Sotia acestuia, Maria Szechy, ramasa vaduva la 23 de ani a preluat domeniul si l-a administrat pana in 1640. Fiind o femeie frumoasa, romantica si cocheta si-a trait aici tineretea din plin, inconjurata de cavaleri si de barbati veseli, chefuind si distrandu-se. Facea escapade, petrecea si umbla calare inarmata cu doua pistoale, ducea o viata aventuroasa si usuratica, motiv pentru care a fost cantata in literatura maghiara sub numele de Venus de Murany. Dupa un timp insa a devenit solitara si s-a ocupat de administrarea gospodariei pana in 1640 cand a parasit Deva si a vandut domeniul lui Gheorghe Rakoczy I pentru 6.000 de taleri. In 1645 in Deva se construieste o biserica ortodoxa din care se mai pastreaza turnul. In anul 1687 generalul Caraffa Antonio in fruntea unei armate austriece, ocupa cetatea Devei si reinstaureaza regimul habsburgic. Noua stapanire austriaca nu a facut decat sa aduca populatiei un jug mai greu de suportat decat cel turcesc. In 1706 nobilimea transilvaneana, in frunte cu Francisc Rakoczy al II-lea asediaza si ocupa cetatea Devei beneficiind si de sprijinul maselor largi de iobagi si oraseni.
In 1712 se pun bazele cartierului "bulgar" din Deva, unde au fost aduse 51de familii de colonisti bulgari. Anul 1721 este marcat de rascoala taranilor din Dobra, care au intrat in Deva si au ocupat cetatea. Apoi imparatul Carol al VI-lea doneaza in 1731 domeniul si cetatea Devei, ducelui Iuliu Visconti, care le vinde in 1743 pentru suma de 60000 de galbeni, contelui Haller. Pe langa toate aceste schimbari de stapani, lupte pentru putere si asuprire din partea nobililor, locuitori Devei trec si prin epidemiile de ciuma din 1711-1719, 1738-1740 si 1770-1771.Un puternic incendiu distruge o mare parte din oras in 1756 iar recoltele sant nimicite in 1780 de navala lacustelor.

Statuia ecvestra a lui Decebal

Locuitori ai Devei si ai satelor din imprejurimi au participat la rascoala din 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan luand parte la atacul dat de rasculati in zilele de 6-7 noiembrie 1784 asupra Cetatii in care se adapostea nobilimea. Taranimea rasculata s-a infratit in lupta cu minerii din regiunea Sacaramb - Certej, iar la atac au participat si femeile. Nefiind bine organizati rasculatii au fost respinsi. Au cazut atunci in lupta 72 de iobagi (printre care si 11 femei), si cativa au fost luati prizonieri. Razbunarea nobililor a fost crunta si a doua zi dupa atac, in 8 noiembrie au fost executati 86 de iobagi care au fost ingropati in spatele dealului Cetatii.
Desi nu au putut cuceri cetatea, iobagii rasculati erau siguri ca aceasta va cadea. La 11 noiembrie, Horea a trimis nobililor din cetate un Ultimatum in care se cerea: "Nobilul comitat, impreuna cu toti stapanii de mosii si cu toata semintia lor sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe mosii sa paraseasca odata pentru totdeauna mosiile nemesesti. Si ei sa plateasca dare ca poporul de rand.

Document in favoarea puscasilor cetatii Deva

Daca comitele si nobilii stapani de mosii se vor invoi la aceasta, taranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orasului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe". Nobili refuza insa cererile cuprinse in ultimatum si cheama in ajutor trupele imperiale din Orastie, cu ajutorul carora au innabusit rascoala. In timpul revolutiei din 1848-1849 au loc confruntari armate si la Deva. Dupa batalia de la podul Simeriei din 9 februarie 1849 cand armata imperiala condusa de Puchner se retrage, revolutionarii condusi de generalul Bem ataca cetatea Devei in care stationa o garda austriaca si care va capitula de abia dupa doua luni de asediu. La 13 august 1849, din motive necunoscute insa depozitul de munitie din cetate va exploda, iar cetatea este distrusa.
La scurt timp dupa distrugerea cetatii, au fost infrante trupele revolutionare din Deva care au capitulat la 19 august 1849 in locul unde astazi se afla cartierul Ceangai, si aceasi soarta a avut-o intreaga revolutie din Transilvania. Tot in timpul revolutiei din 1848, Deva a fost scoasa de sub stapanirea domeniului cetatii, de sub administrarea prefecturii, a fost proclamat oras, a primit autonomie in conducere si avea un consiliu ales. Curand insa, regimul absolutist pune din nou localitatea sub administrarea prefecturii si impune primari numiti. Aceasta forma se mentine pana in 1886 cand Deva redevine oras cu consiliu ales. In 1854 s-a introdus telegraful in Deva si apare primul spital civil in localul unui medic, local situat la coltul strazii Calugareni si Eminescu. Aceasta casa pe frontispiciul careia apare inscriptia 1854 a functionat si ca azil de batrani si exista si in ziua de azi, fiind probabil cea mai veche casa de locuit din Deva. Anul 1868 este marcat de intrarea in gara Deva a primului tren. La 14 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, impreuna cu Elena Doamna si suita lor, au poposit in Deva si au fost gazduiti la Hotelul Mare zis si Bauer (Hotel Bulevard).

Placa memoriala A. I. Cuza

O placa memoriala aplicata pe cladire, aminteste acest lucru. Intre anii 1861-1873 s-a construit Catedrala Ortodoxa intr-o mare si frumoasa gradina de pe strada Avram Iancu. Aspectul edilitar al Devei se schimba si prin construirea mai multor cladiri publice mari si solide. Astfel in 1886 se construieste o noua primarie pe un teren cumparat de la Domeniul Fiscal, in 1890 se construieste Palatul Prefecturii, Spitalul in 1895, Palatul Justitiei in 1899. De asemenea se stie ca prin 1880 in oras exista iluminat public, cu felinare. In perioada 1888-1892 sant colonizate 54 familii de ceangai din Bucovina, care vor forma o noua vatra a orasului, cartierul Ceangai. Prima tipografie cunoscuta din Deva este din 1876, in 1879 este adus in Deva primul fonograf, in 1895 apare prima bicicleta, in 1894 prima linie telefonica, in 1901 primul automobil, iar dupa construirea Uzinei electrice se introduce in Deva in anul 1905 curentul electric si cinematograful. La inceput nu existau sali de cinema si filmele erau rulate in sali de cafenea sau restaurante, unde lumea sta la mese, consuma si viziona. Primul telefon public apare in 1908.

Manastirea Franciscana	Colonisti ceangai	Deva in anul 1928	Deva in anul 1960

vizualizari: 1025