Activitati si manifestari muzicale in Deva au luat nastere pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, prin injghebarea unei reuniuni de cantareti, asociatii corale si orchestre. Astfel se aminteste despre un cerc coral la 1886, despre o fanfara a meseriasilor pompieri la 1887, s.a. Dar cea mai trainica formatiune a fost Corul bisericesc al meseriasilor din Deva, organizat la 1893, in care cantau 30 barbati si 25 de femei si care s-a mentinut toata epoca. Dupa traditie insa, acest cor ar fi fost mai vechi si ar fi luat nastere in 1860, format numai din barbati, instruit de un conducator banatean spre a canta in catedrala Devei care incepuse a se construi la 1861. Corul luase o buna dezvoltare si pe langa cantarile bisericesti, el a mai dat concerte cu muzica laica si reprezentatii cu piese de teatru.
      In domeniul folclorului si etnografiei s-a remarcat Ion Pop Reteganul, care a absolvit in anul 1873 Scoala Normala din Deva.
      Mai apar in aceasta epoca prin Deva si circuri ambulante, care atrageau mult public insa ca factori de culturalizare si propagare a ideilor au aparut in Deva diverse ziare, reviste si au existat tipografii si librarii.
      Prima publicatie aparuta in Deva a fost saptamanalul in limba maghiara Hunyad (1876-1901), care apoi a aparut intre anii 1902-1918 sub numele de Hunyadvarmegye ca bisaptamanal. Al doilea ziar maghiar aparut aici a fost Deva Es Videke (Deva si Tinutul), intre anii 1892-1918. Alte reviste unguresti au mai fost: Anuarul societatii de istorie si arheologie a comitatului Hunedoara (1880-1918); Pedagogul Maghiar (1885-1889); Anuarul societatii invatatorilor de stat din comitatul Hunedoara (1900); apoi revistele muzicale: Arhiva muzicala maghiara (1887-1889) si Micul Arstist (1890). Se cunosc de asemenea anuarele scolii pedagogice si a celei reale, care au aparut in aceasta epoca.
      Publicatiile romanesti au aparut la inceputul secolului XX sub forma unor periodice, dintre care amintim: revista umoristica Cucu a lui Augustin Nicoara aparuta prin 1909, Bunul Econom (mutata in 1907 de la Orastie), Cuvantul Nostru (A Miszavunk) ziar socialist de limba maghiara (dar cu numai 4 numere aparute in anul 1919), Solia Dreptatii in 1919-1921, ziar politic national redactat de Dr. Simion Campean, Curierul Hunedoarei (1919-1920), Romania Libera (1919-1922), avandu-l ca director pe dr. Petru Groza, Hunedoara in 1919 redactat de Ion Rosu, profesor la scoala pedagogica, Renasterea in 1923, redactat de profesorul Manciulescu; Fratia in 1926, Vointa in 1930-1931, director dr. Petru Groza si redactor dr. V. Suiaga Cuvantul Hunedoarei (1931) Gazeta Hunedoarei (1922-1935), Horia (1932-1933), Hunedoreanul (1937), Inainte (1933-1940), etc.
      Singura publicatie locala ce aparea regulat saptamanal a fost Gazeta Hunedoarei, 1921-1948, avandu-l ca director pe profesorul Ion Minu si redactor pe profesorul Ghinea. Un timp, din 1937, acest ziar s-a numit Gazeta Inidoarei. Ca reviste au aparut: Sargetia, revista de istorie si arheologie a muzeului judetean, Plaiuri hunedorene, Revista Invatatorilor in 1927, Eu si Europa in 1936, avandu-l ca redactor pe N.Rusu, Stiu in 1937, ca revista a elevilor liceului Decebal, Stuparul Roman in 1928, redactata de N. Voina, Povestitorul in 1927, redactata de Ion Panaitescu.
      In perioada democratiei populare apar in primii ani, Gazeta Hunedoarei, apoi din 1948 incepe sa apara fara intrerupere, zilnic, Drumul Socialismului ca organ al comitetului judetean PCR si al Sfatului Popular Judetean Hunedoara. Ca reviste continuau sa apara: Sargetia si Ritmuri Hunedorene care era un caiet cultural editat de ziarul Drumul Socialismului pana in 1969.
      Desi tipografiile aparusera in Transilvania prin sec. XVI, la Deva nu le gasim decat in a doua jumatate a secolului XIX. Astfel prima tipografie cunoscuta aici este din 1870 sau poate ceva mai veche, iar ulterior au mai aparut inca doua. Primele doua librarii s-au deschis in Deva intre anii 1868-1870 cand se intemeiaza Scoala de Pedagogie si Scoala Reala.
      Tot ca un mijloc de raspandire a culturii apare Phonograful si Cinematograful. La 1879 este adus in Deva primul Phonograf, o inventie facuta de Edison, care prindea si reda orice vorbire sau cantare si care a facut impresie asupra lumii de atunci. La 10 ani dupa aparitia cinematografului in Paris in 1895 si la 9 ani de la introducerea lui in Bucuresti in 1896, este adus si la Deva primul cinematograf cu un film mut, in anul 1905. De mentionat este ca la inceput nu au existat sali speciale de cinematograf, ci rularea filmelor se facea in sali de cafenea sau restaurant, unde lumea statea la mese, consuma si viziona. Astfel de sali erau in localul Redout, in restaurantul Hungaria si in Coroana (autogara din Horia). Reprezentatiile erau ocazionale, iar din 1907 de doua ori pe saptamana in restaurantele Reduta si Coroana. Abia in 1912 apare societatea cinematografica Urania cu reprezentatii stabile in sala teatrului dar si acestea doar de doua ori pe saptamana.
      In perioada democratiei populare s-au creat noi asociatii si institutii sociale culturale dintre care amintim: Casa de creatie culturala, Societatea de istorie, Societatea de raspandire a cunostintelor si altele.
      In domeniul artelor plastice nu au fost inregistrate activitati deosebite pe plan local. In perioada burgheza s-au realizat cateva lucrari de sculptura in lemn, cum este iconostasul si stranele din biserica catedrala, executate in atelierul scolii de arte si meserii din Deva, sau iconostasul, amvonul si tronul din biserica de pe strada Lenin, executate de catre sculptorul Toth.
      Singura lucrare de arta plastica mai insemnata pentru oras era statuia lui Decebal, care constituie primul monument ridicat in Deva. (este descrisa la capitolul Monumente si statui).
      Tot in perioada democratiei populare, un mare avant a luat dezvoltarea muzicii corale si insrumentale, atat in scoli cat si in intreprinderi. S-ar format astfel: orchestre, fanfare si coruri bine apreciate.
      Existau in acea perioada 3 librarii mari si bine organizate, un depozit de carti precum si o intreprindere poligrafica, cu o mare capacitate de productie.
      De asemeni, ca mijloc de raspandire a culturii si informatiilor, au existat in Deva cinematografe, radio, radioficare si televiziune iar filmul cu sonor apare in Deva abia prin 1932.
      Tot in perioada democratiei populare, cinematograful devine o intreprindere de stat si a fost pus in slujba maselor populare. Numarul spectatorilor a crescut si reprezentatiile se dadeau zilnic, in 4 serii, deoarece cinematografia devine cea mai populara si raspandita arta. In 1963 se reconstruieste Teatrul Arta pentru productii teatrale si de cinematograf. In 1960 se reconstruieste noul local Patria cu 500 de locuri iar in sezonul cald mai functiona cinematograful de vara cu 1000 de locuri.
      In 1945 se introduce radioficarea, care inregistreaza o mare dezvoltare, avand un numar mare de difuzoare abonate, iar prin 1960 se ivesc aparatele de televiziune, care s-au raspandit foarte mult numai dupa 1963, cand s-a construit statia releu de la Bobalna.
      Tot in acea perioada se pun bazele Comitetului pentru Cultura si Arta, transformat ulterior in Comitetul pentru Cultura si Educatie Socialista. Aceasta institutie s-a transformat in 1990 in Inspectoratul pentru Cultura al judetului Hunedoara.
      Ca un eveniment insemnat pentru dezvoltarea culturii locale poate fi consemnata inaugurarea in 1975 a Casei de Cultura, care dispunde de o sala de spectacole cu 500 de locuri si o sala de simpozioane cu 1000 de locuri, precum si de diverse Sali pentru desfasurarea activitatilor culturale.
      Dupa revolutia din 1989 in Deva au inceput sa apara o serie de publicatii particulare: ALFA (1990-1992) publicatie culturala cu aparitie lunara (primul numar aparut in martie 1990), Expres infiintat de Campean Dan Romulus in 1990, Calauza (1990) publicatia lui Valeriu Bargau, Rasu? Lumii (1990) publicatie umoristica, Natiunea Romana, Curierul Cultural, Oglinda Zilei, revista Arhipeleag.
      Tot in 1990 cotidianul Drumul Socialismului si-a schimbat denumirea in Cuvantul Liber.      Au fost infiintate edituri particulare: Destin, Emia si au aparut o serie de posturi de radio si televiziune particulare. 

---

 Informatii si imagini preluate din Enciclopedia Orasului Deva. Copyright (c) 2005-2010 SILVERSOFT
Este interzisa reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice forma a continutului acestui site, de catre orice persoana, fara acordul scris prealabil al S.C. SILVERSOFT S.R.L. In caz contrar, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.