FLORA SI FAUNA 
Flora specifica orasului Deva
Flora specifica orasului Deva
Bogatia si diversitatea florei din jurul Devei si mai ales de pe dealul cetatii, face ca ea sa fie considerata cea mai frumoasa flora din Transilvania, precum si un obiect de cercetare si admiratie a numerosi botanisti. In general, ea apartine tipului de flora ardeleana, dar poate fi semnalata si penetratia florei de tip banatean si de tipul campiei tisene. Aici sant cunoscute aproape jumatate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania, dar se remarca si specii de flora mediteraniana balcanica, orientala din Crimeea sau Asia Mica, precum si specii rare sau unice.Pot fi gasite circa 1200 de fanerogame, peste 15 criptogame vasculare, 217 briofite si circa 100 de ciuperci si alge. La Deva se pot vedea inca frumoase paduri de deal, din etajul stejarului in amestec cu al fagului. In ele predomina lemnul de fag (Fagus sylvatica), stejar (Q.robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), mesteacan (Betula verrucosa), garnita, cer, dar se gaseste si paltin, frasin, ulm, artar, plop, tei, salcam, nuc, ciresi salbatici, liliac. De asemena, se gasesc rugi de zmeura (Rubus idaeus), mure (Rubus sulcatus), soc (Sambucus racemosa), tufarisuri de alune (Corylus avellana), arbusti de paducel, corn, maces, lemn cainesc, afini si altele. Astfel de paduri de deal sant padurile Finicuri, Jepi, Luzan, padurea de la Piatra Colt si de pe dealurile Decebal si Nucet, vizibile din oras si usor accesibile.
Padurea Bejan Padure de foioase Parcul orasului Directia Silvica
Padurea Bejan

Padure de foioase

Parcul orasului

Directia Silvica

Specii importante de plante din punct de vedere stiintific si estetic apar in zonele care au fost defrisate si in zonele stancoase, in care predomina vegetatia ierboasa: clopotei (Campanula grossecki heuff), soparlita ( Veronica crinita var. thracica), lipicioasa (Galium spurium vaillenti), floarea raiului (Allium montanum), omogul galben (Aconitum anthora), crucea voinicului (Hepatica media), osul iepurelui (Onanis columnae), leurda (Allium ursinum), cinci degete (Potentila conescens). Dintre speciile endemice, poate fi amintita o specie de macies, Rosa obstrusifolia, care se gaseste numai in zona Devei. O raritate o constituie si branca (Salicornia herbacea), care creste pe terenurile sarate de la poalele de nord ale dealului Cetatii. Padurea de pe dealul cetatii cu vegetatie termofila (liliac, corn) unde cresc peste 1450 de specii de plante, unele foarte rare sau chiar unicat, este declarata monument al naturii (30 ha). De asemenea padurea Bejan de la marginea Devei cu hibrizi proveniti din incrucisarea diferitelor specii de stejar (cuprinde toate speciile de stejar din tara), este declarata monument al naturii incepand din anul 1950. Pe o suprafata de 103 hectare, pe langa stejar si stejar stufos, aici cresc si diferite specii de gorun, garnita si cer, precum si conifere din alte continente: bradul si molidul din Caucaz, pinul din Himalaya, laricele japonez, magnolia. In padurea Bejan, arboretul este reprezentat prin carpen (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata mill.), mojdreanul (Fraxinus ornus), cateva palcuri de pin negru (Pinus nigra), pin (Pinus silvestris), exemplare de scorus (Sorbus aucuparia L.), iar categoria subarboretului este reprezentata prin artar tataresc (Acer tataricum L.), paducel (Crataegus oxyacantha L.), rasura (Rosa gallica L.), etc. In poienile si luminisurile padurii se gaseste si o planta hibrid, Centaurea x Traiani Savulescui Prod, planta care nu a mai fost intalnita pana in prezent in alte parti ale tarii. In parcul orasului se gasesc o serie de specii de arbori foarte rari in tara noastra. Din initiativa lui Petru Groza, aici au fost adusi din Parcul dendrologic Simeria o mare diversitate de arbori care au fost plantati si ingrijiti de doi gradinari profesionisti. In vremurile de demult in actuala zona a Depozitelor, pe campul dintre Deva, vadul Haraului si pana catre Saulesti exista o mare padure de gorun, un adevarat codru, care a dat si numele hotarului din acea zona :"La goruni".
In zavoaiele de pe langa Mures creste salcia, plopul si arinul, iar in unele locuri in preajma baltilor creste trestie si papuris. Dintre plantele cultivate de om, in zona Devei intalnim grau, porumb si alte cereale, cartofi, leguminoase, plante industriale, iar pe terasele dealurilor din jurul orasului se gasesc livezi de pomi fructiferi, vita de vie, fanete si pasuni.

alt

Alaturi de flora, fauna completeza in mod desavarsit biodiversitatea ecosistemului natural din zona orasului Deva. Astfel, pe cetate se gasesc numeroase specii de mamifere printre care jderul de copac (Martes martes) si veverita (Sciurus vulgaris), in tufisurile si maracinisurile din campiile cultivate traiesc iepuri de camp (Lepus europaeus) precum si cartite, nevastuici, viezuri, arici, iar pe malurile Muresului apare uneori si vidra (Lutra lutra).
Dintre animalele mari sant prezente cerbul (Cervus elaphus), care are arealul extins din zona de munte pana in cea de deal, ajungand pana in Lunca Muresului, caprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes), mistretul (Sus scrofa) are populeaza in general toate arboretele de foioase si lupul (Canis lupus) care in este in prezent protejat de lege impotriva vanatului. Din pacate arealul lor este din ce in ce mai restrans si animalele de talie mare pot fi tot mai rar vazute in imprejurimi.
Pe cetate traieste si vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) specie rara si strict protejata prin lege in intreaga lume. Pe langa vipera cu corn, in zona se mai gaseste si vipera comuna cunoscuta si sub denumirile de vipera neagra. (Vipera berus berus). Dintre pasari putem aminti: mierla (Turdus merula), potarnichile (Perdix perdix), rata salbatica ( Anas plathynchos), porumbei salbatici, prepelite, uliu, ciori, cotofene, bufnite, vrabii, cuci, cotofene, pitigoi, ciocanitori, ciocarlii, privighetori, randunici, grauri. Gainusa de alun (Tetrastes bonasia) pasare rara ocrotita prin lege a fost si ea semnalata pe valea Muresului in zona Devei. Primavara si vara, pajistile si dealurile sant animate de numeroase specii de fluturi : (Lahiclides podalirius, Gonepteryx rhamni) greieri, cosasi si alte insecte.
In raul Mures exista peste din speciile: mreana (Barbus fluviatilis), somn (Silurus glanis), scobar (Chandrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), clean ( Leuciscus squalius), stiuca (Esox lucius), cega (Acipenser ruthenus).

Fauna din zona Devei Veverita in parc alt Vipera cu corn
Fauna din zona Devei

Veverita in parc

Diorame la muzeu

Vipera cu corn

Pentru o mai buna documentare in ceea ce priveste flora si fauna din zona orasului Deva, puteti vizita Sectia de Stiinte Naturale a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane, infiintata in 1966 intr-o cladire anexa a Palatului Magna Curia.
Sectia de Stiinte Naturale este amenajata sub forma a doua expozitii permanente unde puteti gasii atat informatii despre flora si fauna, cat si o serie de colectii botanice(10511 coli herbar), entomologice (4400 exemplare), de pasari (665 exemplare), de mamifere (201 exemplare), de pesti (163 exemplare), de reptile (2103 exemplare), de moluste actuale (2476 exemplare).
 
Vipera cu corn
Vipera cu corn - Vipera ammodytes ammodytes este o specie de provenienta mediteraniana si se gaseste la noi in Muntii Banatului, sudul Apusenilor, vestul Retezatilor, Depresiunea Cernei, Cetatea Devei, Portile de Fier, si izolat in Brasov.
      Specie considerata acum amenintata si strict protejata, a fost ucisa in proportii tulburatoare deoarece au fost considerate daunatoare si periculoase. Totodata au fost colectate ilegal de catre “herpetologi amatori” cu scopul de a fi vandute sau tinute in captivitate, sau de catre oameni ce doreau sa se imbogateasca din afacerile cu venin de vipera.
      Procesul de recoltare de venin supranumit “mulgere” este un proces extrem de stresant si periculos atat pentru animale cat si pentru oameni, si nu ar trebui practicat decat de catre specialisti. Vipera cu corn prefera un habitat uscat, grohotisuri, stancarii, liziere de paduri dar de obicei in apropierea unei surse de apa.
      Pot fi deseori vazute insorindu-se pe stancile de pe malurile Cernei, Nerei sau a unora din afluentii lor. Sarpe de talie mai mare decat specia prezentata precedent, masculii au atins lungimi de 1,20 m., dar nu depasesc de obicei 90 cm. Femelele sunt putin mai mici in acest caz. Are corpul scurt si indesat, mai masiv decat al viperei comune si se misca mai incet fiind mult mai usor de prins.
      Coloritul este asemanator cu cel al viperei comune, masculii fiind de obicei un crem deschis, sau gri cu o banda in zig-zag neagra, ce contrasteaza puternic cu fundalul. Femelele sunt de un brun sau cafeniu deschis, cu zig-zag-ul roscat, fiind mai neclar.
      La aceasta specie nu mai apar varietati de culoare cum ar fi indivizi melanici, probabil datorita faptului ca sunt mai termofile decat viperele comune, si nefiind intalnite in zone reci nu au nevoie sa capteze mai multa caldura prin culoare inchisa.
      O alta trasatura caracteristica a viperei cu corn este desigur cornul, de pe varful botului, format din 2-4 solzi, care serveste la imitarea mai reusita a mediului pentru ca sarpele sa ramane nedetectat de catre prada sau pradator.
In tara noastra, conform Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este INTERZISA : detinerea, capturarea, molestarea sau uciderea exemplarelor ce apartin acestei specii.

 Informatii si imagini preluate din Enciclopedia Orasului Deva. Copyright (c) 2005-2010 SILVERSOFT
Este interzisa reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice forma a continutului acestui site, de catre orice persoana, fara acordul scris prealabil al S.C. SILVERSOFT S.R.L. In caz contrar, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

 
vizualizari: 6359
 
 

Firme din Deva

Muresul Deva

Muersul Deva - FC Arges 
Miercuri 04.04.2012
Orele 17

Calarie Agrement

Betania Deva

Judetul Hunedoara

Judetul Hunedoara
Resedinta: Deva
Prefix: 0254
Suprafata: 7.063 km2
Populatie: 487.115 loc.
Urban: 369.873 loc.
Rural: 117.242 loc.
Densitate pe km2: 69,0

Teatrul de Arta Deva

Teatrul de Artă Deva
Strada 1 Decembrie nr.15
Tel.: 0354-738703
contact@teatrudeva.ro  

Reclama pe site

RECLAMA PE SITE
Puteti beneficia de reclama pe site-ul OrasulDeva.ro selectand una din variantele de reclama de
aici.
Pentru informatii suplimentare, negocieri sau alte versiuni de reclama sunati la tel.
0744.399.628.
Preturi mici, reclama eficienta !!!
...click pentru detalii...

Web Design

OFERTA SPECIALA
Cu preturi cuprinse intre  100 si 1000 lei poti avea acum site-ul tau pe internet. Nume de domeniu, realizare site, gazduire si promovare.
Comanda acum la
0744.399.628.

...click pentru detalii...

Enciclopedia Deva

OFERTA SPECIALA
Cu numai 25 lei puteti achizitiona acum Enciclopedia Orasului Devaprima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele.

...click pentru detalii..

Lex Consilier Juridic

OFERTA SPECIALA
Cu numai 80 lei puteti achizitiona acum Toata Legislatia Romaniei din 1856 pana in prezent. Peste 80.000 de acte normative sunt cuprinse in baza de date.

...click pentru detalii...