STATUIA IMPARATULUI TRAIAN  
      Statuia realizata de catre sculptorul Ioan Medrut a fost amplasata in 1999 in Piata Unirii pe locul in care anterior s-a aflat statuia lui Dr. Petru Groza. Traian a fost imparat al Romei in perioada 98 - 117 d.Hr., iar in timpul sau imperiul roman a ajuns la intinderea teritoriala maxima. Pe soclul statuii se gaseste inscriptia: "TRAIAN - Acesta a fost saditorul si parintele romanilor" (Samuil Micu). 

STATUIA POETULUI MIHAI EMINESCU  
      In parcul orasului se gaseste statuia lui Mihai Eminescu realizata in 1970 de sculptorul Tudor Panait.
Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani, decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti, Mihai Eminescu a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".
„Fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit. Dacă n-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia. Eminescu este scuza României”, spunea Emil Cioran despre Eminescu.
Patru fotografii sunt certificate ca fiind ale lui Eminescu. In premiera va prezentam o a cincea fotografie cu Eminescu facuta in perioada cand era bolnav, sarac si parasit de prieteni. Aceasta fotografie a fost publicata partial (doar bust), noi v-o prezentam in intregime.
 

STATUIA ECVESTRA A LUI DECEBAL  
      In anul 1978, in Piata Victoriei, in fata Casei de Cultura a fost ridicata statuia ecvestra a lui Decebal. Aceasta este opera sculptorului Ion Jalea. 

BUSTUL POVESTITORULUI ION POP RETEGANUL  

Ion Pop Reteganul

      Bustul povestitorului Ion Pop Reteganul se afla in fata Inspectoratului Scolar Judetean si este realizat de sculptorul Nicolae Adam, in anul 1969. In anul 2009 bustul a fost dat jos iar in curte a ramas doar soclul.
Ion Pop-Reteganul (1853-1905 ) a fost un pedagog, prozator, publicist şi folclorist, reprezentativ pentru epoca sa şi a rămas în istoria folcloristicii româneşti ca „cel mai mare folclorist al Ardealului”.
A fost redactor la publicaţiile: ˝Cărţile săteanului român˝ (Blaj, 1886), ˝Dreptatea˝ (Timişoara, 1893-1894), ˝Deşteptarea˝ (Cernauţi, 1897) ˝Revista ilustrată˝ (Reteag, Şoimuş, 1898-1899), ˝Tribuna˝ şi ˝Foaia poporului˝ ( Sibiu, 1899-1901), ˝Gazeta de duminecă˝ (Şimleu, 1904-1905), tipărind şi o parte din textele sale folclorice. A desfăşurat şi o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii şi cercetării folclorului în paginile revistei ieşene ˝Contemporanul˝, în ˝Gazeta Transilvaniei˝ (Braşov), ˝Gutinul˝ (Rodna) ş.a.; a scris şi articole legate de istoria învăţământului. La Sâncel, împreuna cu publicistul Petre Stoica, a editat revista ˝Convorbiri pedagogice˝ (1886-1887).

BUSTUL LUI GHEORGHE BARITIU  
      Bustul lui Gheorghe Baritiu este situat in curtea Liceului Pedagogic si este opera lui Ernest Kovacs, realizata in anul 1969.
George Bariţ, uneori scris George Bariţiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric şi publicist român transilvănean, întemeietorul presei româneşti din Transilvania.
Gheorghe Bariţ a fost fiul lui Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic, şi al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Trascău (azi Remetea, judeţul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj şi studiile liceale la Liceul Piariştilor din Cluj, la secţia umanioare şi filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariţ. Atât tatăl, cât şi bunicul său au fost preoţi greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Braşov.

BUSTUL LUI TORDAI SANDOR ANDRAS  
      Bustul lui Tordai Sandor Andras (1529- 1579) dezvelit prin efortul Bisericii reformate in 2004 este amplasat in curtea bisericii reformate din Deva.
      Nascut in 1529 la Turda, Tordai Sandor Andras a urmat cursurile Universitatii din Wittenberg, dupa care in 1560 revine ca preot la Turda. A avut un rol important in raspandirea ideilor Reformei in Transilvania. Implicat activ in disputele cu cei care negau Sfanta Treime, a fost unul din principalii opozanti ai episcopului unitarian David Ferenc. In 1564-65 ajunge la Deva. A devenit episcop al bisericii reformate din Transilvania. A murit in 1579, la Deva, fiind inmormantat in biserica de aici. Piatra lui de mormant, se afla incastrata in peretele bisericii reformate actuale, construite in 1910.

Bustul Gheorghe Baritiu	Bustul Tordai Sandor	Bustul Dragan Muntean	Monumentul Eroilor Romani

 

MONUMENTUL EROILOR SOVIETICI     

Monumentul Eroilor Sovietici

MONUMENTUL LUPTATORILOR ANTICOMUNISTI  

      Situat in fata Prefecturii, "bolovanul cu cruce" cum este numit de locuitorii Devei, a fost dezvelit in anul 2006. Monumentul reprezinta o reparatie morala fata de luptatorii anticomunisti din munti, Ion Gavrila Ogoranu, Elisabeta Rizea şi Mihai Timaru. Elisabeta Rizea este o eroina a luptei anticomuniste din Romania. A fost arestata in 1952 si a facut 12 ani de inchisoare. Timp de patru ani, Elisabeta Rizea a dus mancare gruparii Arsenescu - Arnautoiu, care se ascundea in munţi, incercand sa organizeze o miscare de rezistenta impotriva regimului comunist. Ion Gavrila Ogoranu şi Mihai Timaru au fost doi luptatori anticomunisti. Pe monument se gasesc inscriptiile:"Elisabeta Rizea - Haiducii Muncelului", " Ion Gavrila Ogoranu - Grupul Carpatin Fagarasan" si "Recunostiinta eterna luptatorilor anticomunisti". 

PORTRETELE IN BRONZ ALE GIMNASTELOR  
      15 sculpturi in bronz infatisand 11 gimnaste si 4 antrenori sunt amplasate pe o alee numita "Aleea Gimnastelor de bronz" in fata Salii Olimpice de Gimnastica din Deva. Busturile sunt realizate de artistul plastic Ioan Seu (67 de ani) si au fost turnate in bronz la inceputul anului 2008 la o turnatorie din Bucuresti. Lucrarile au inceput insa din primavara lui 2007. Inaugurarea grupului statuar a avut loc la data de 15 mai 2008. Portretele au, fiecare, intre 42-43 de centrimetri inaltime si cantaresc in jur de 20-30 de kilograme. Toate cele 15 lucrari au fost asezate pe socluri de granit inalte de 1,80 metri si noaptea sunt luminate printr-un sistem de reflectoare.

Bela Karolyi	Marta Karolyi	Nadia Comaneci	Octavian Bellu	Mariana Bitang
Ecaterina Szabo	Lavinia Agache	Daniela Silivas	Monica Rosu	Andreea Raducan
Simona Amanar	Maria Olaru	Daniela Sofronie	Gina Gogean	Lavinia Milosevici

      Busturile reprezinta pe Nadia Comaneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivas, Simona Amanar, Gina Gogean, Maria Olaru, Andreea Raducan, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Lavinia Milosovici si pe antrenorii Marta si Bela Karoly, Mariana Bitang şi Octavian Belu.
      "Portretele antrenorilor au fost montate in centru. In dreapta si in stanga au fost insirate cele ale sportivelor cu care tehnicienii au adus glorie" - Ioan Seu, artist plastic.
Ideea a apartinut edililor municipiului Deva. 

Aleea Gimnastelor de Bronz