mcdrInceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara. In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se

infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, judetul Hunedoara a preluat muzeul „Societatii istorice, arheologice si de istorie naturala a judetului Hunedoara” precum si biblioteca si arhiva acestei societati. Conform Legii din 1886 si a hotaririi prefecturii judetului Hunedoara muzeul primeste denumirea de „Muzeul Judetului Hunedoara” iar raza sa de activitate este intreg teritoriul judetului.

MUZEUL JUDETEAN
In perioada interbelica colectiile muzeului se imbogatesc prin cercetarile arheologice intreprinse la Zlatna-Corabia, Casolt, Hobita, Micia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La conducerea muzeului din Deva s-au aflat personalitati care s-au impus in cultura si stiinta istorica intre care amintim pe Teglas Gabor, Iosif Mallasz, Octavian Floca. De la infiintare si pana in 1937, sediul muzeului a fost in cladirea spitalului de maternitate, peste drum de actualul Spital Judetean, pe strada Regele Carol II (actualul bulevard 22 Decembrie). In 1938 Muzeul si-a mutat sediul in salile Castelului Magna Curia, iar in 1966 si 1987 s-a extins si in alte doua cladiri din zona parcului orasului. Muzeul Judetean (cum se numea in acea perioada) avea o sectie de istorie si arheologie, o sectie de stiinte naturale si o sectie de arta. Totodata in componenta sa, intrau si muzeele din localitatile Sarmisegetusa Orastie, Aurel Vlaicu, Brad, Crisan si complexul Tebea.

SECTIA DE ARHEOLOGIE SI ISTORIE
Aici erau expuse vestigii materiale datand din prima epoca e pietrei slefuite, descoperite in perimetrul orasului, diverse obiecte paleolitice descoperite in pesterile Cioclovina, Bordu Mare, Pietroasa, ceramica si obiecte din metal din neolitic descoperite in centrele Turdas, Deva, Nandru, Geoagiu, precum si exponate apartinand perioadei daco-romane. Datorita cercetarilor arheologice de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Campuri-Surduc, Micia, Strei, Deva, pe Valea Muresului si Valea Gradistei, colectia muzeului cuprindea peste 23.000 de piese. Paleoliticul hunedorean era reprezentat de exponate descoperite in pesterile judetului (Pestera Ohaba-Ponor, Nandru, Cioclovina). Datand de aproximativ 150.000 de ani, aceste piese formeaza un material arheologic interesant si valoros. Astfel erau expuse unelte din silex, varfuri de lance, razuitoare, strapungatoare, resturi faunistice fosile, iar intre ele se remarca o falanga a omului primitiv descoperita in pestera de la Ohaba-Ponor. Neoliticul era reprezentat prin obiectele apartinand culturii Turdas, una dintre cele mai importante culturi din Transilvania. De o valoare deosebita era colectia de bare-coliere de cupru de la Deva, folosite pentru schimbul de produse. Epoca bronzului si epoca fierului erau ele reprezentate prin diferite obiecte descoperite pe raza judetului. Primei epoci a fierului ii apartin si trei statui antropomorfe de piatra, descoperite la Baia de Cris, statui unice pe teritoriul Transilvaniei. De asemenea, unelte din fier pentru diferite mestesuguri (faurarit, dulgherit), vase de lut ars, rasnite, conducte de apa, podoabe de argint, monede, cereale carbonizate infatiseaza perioada civilizatiei dacice. Cei 165 de ani de ocupatie romana, erau reprezentati in muzeu prin ceramica, obiecte de munca si casnice, piese ornamentale si de uz vestimentar, monede, mozaicuri, statuete lucrate in marmura si bronz. Dintre exponatele cu o valoare deosebita pot fi enumerate: lapidariul roman compus din pietre sculptate, gravate si basoreliefuri, statuetele zeilor Mithras, Pluton si Proserpina, Liber si Libera, Mars, Diana, Silvanus, Hecate; colectia numismatica formata din piese grecesti, dacice, romane, bizantine si medalii comemorative.

SECTIA DE STIINTE NATURALE
Sectia, infiintata in anul 1966, era amenajata sub forma a doua expozitii permanente intr-o cladire anexa a Castelului Magna Curia. La parter, cu ajutorul a sase diorame erau infatisate cele mai reprezentative specii de plante si animale, in mediul natural de viata, din rezervatiile judetului (Parcul National Retezat, Padurea Bejan si Parcul Dendrologic Simeria). O alta diorama reprezenta interiorul unei pesteri. Bazele expozitiei de la parter au fost puse in anul 1974. La etaj, in 1986 a fost deschisa expozitia "Memoria Naturala a Pamantului Hunedorean", expozitie in care au fost prezentate marturii ale evolutiei vietuitoarelor in erele geologice. Erau expuse aici fragmente de oase ale unor reptile mezozoice : dinozaurieni, crocodili si broaste testoase din zona Hategului. Un punct de atractie pentru vizitatori il reprezenta diorama cu zimbrii din cadrul padurii Slivut - Hateg. De o deosebita valoare erau si colectiile de botanica (10500 coli herbar), de minerale (995 esantioane), de pasari (665 exemplare), de mamifere (201 exemplare), de pesti (160 exemplare), de reptile (2103 exemplare), de moluste actuale (2476 exemplare) precum si colectiile paleontologica (6600 exemplare) si entomologica (4400 exemplare), cu care se realizau expozitii permanente.

diorama
(Diorama din imagine este chiar o diorama ce a fost expusa in fosta Sectie de Stiinte Naturale a Muzeului Judetean
si reprezinta Rezervatia naturala Padurea Bejan. Intreaga compozitie a dioramei, inclusiv animalele impaiate provin din Padurea Bejan Deva)

stiintenaturale
Sectia de Stiinte Naturale inainte de renovare

muzeulmare1muzeulmare2

SECTIA DE ARTA
Aceasta sectie s-a infiintat in anul 1987 si a fost amenajata in cladirea Palatului Administrativ. In cadrul celor cinci sali din care era compusa, se realizau expozitii temporare. Colectia sectiei cuprindea peste 1000 de exponate: icoane pe sticla si lemn (sec. XVIII - XIX) precum si grafica, sculptura si pictura din secolele XVIII - XXI. Arta plastica hunedoreana era reprezentata prin creatiile artistilor Mircea Batca, Gheorghe Pogan, Eva Suto, Ion Seu, Ernest Kovacs, Ion Carjoi, Iosif Telman, etc. Existau insa expuse si lucrari apartinand altor artisti precum: Corneliu Baba, Sabin Balasa, Henri Catargi (sec. XX), Tomasek Emma si Barabas Miklos (sec XIX) si John Bergman (sec. XVIII). In prezent, muzeul functioneaza sub denumirea Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, este structurat pe sectii si compartimente si are o alta formula de prezentare a exponatelor: atat in incinta muzeului cat si prin diverse expozitii si evenimente. Din pacate insa, o mare parte dintre exponatele fostului muzeu nu mai exista sau nu mai sunt expuse. In schimb, muzeul s-a imbogatit cu exponate noi rezultate din descoperirile arheologice din ultima perioada.   

MUZEUL CIVILIZATIEI DACICE SI ROMANE 

lapidariul
Photo © Iovan Darius

Lapidarium

Una dintre cele mai interesante expoziții ale muzeului este Lapidariul. Expoziția a fost amenajată într-o construcție nouă, inaugurată în anul 2012, situată în imediata vecinătate a Palatului Magna Curia. Pe lângă corpul principal, expoziția fost extinsă cu încă două module. Primul modul este dedicat vieții religioase și administrative a Daciei. Cel de-al doilea modul propune vizitatorului o călătorie în orașul celor morți prin expunerea unor tipuri de monumente funerare prezente în Dacia.

bibliotecamuzeu2

Biblioteca documentara a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

In Biblioteca Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva se gasesc colecţii de carte veche, rară şi bibliofilă, exemplare de carte românească veche, cărţi imprimate în tipografii europene, în secolele XVI-XVIII, care au făcut parte din colecții particulare și instituționale din zonă si cărţi cu caracter didactic tipărite în secolele XVIII-XIX, Fondul de carte actual (peste 32.000 de volume) este alcătuit din cărţi de specialitate din toate perioadele istoriei, ştiinţe auxiliare, cultură, civilizaţie, istoriografie, bibliografii, enciclopedii, dicţionare, istorie locală, minorităţi, biserică şi religie etc., fond care susține activităţile desfăşurate de personalul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. De asemenea, biblioteca documentară este deschisă și cititorilor din exteriorul instituției, publicațiile fiind disponibile în regim de sală de lectură.

 

Compartimentele si sectiile muzeului

  • Secția de Arheologie Deva
  • Secția de Etnografie si Artă Populară Orastie
  • Complexul de Monumente Țebea
  • Casa - Muzeu Avram Iancu de la Baia de Criș
  • Secția de Arheologie Sarmizegetusa
  • Compartimentul Stiințele Naturii Deva
  • Secția de Restaurare, Investigaţii, Conservare
  • Secția de Istorie si Arta Deva
  • Expozitia de Istorie Locală și Etnografie Brad
  • Complexul Memorial Aurel Vlaicu
  • Compartimentul Evidenţă Deva
  • Secția de Marketing și Relații cu Publicul

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane
Adresa: B-dul 1 Decembrie Nr. 39, Deva, 330005, Judetul Hunedoara
Tel: 0254.216.750; 0371 358 095
Fax: 0254.212.200
E-mail: muzeucdr.deva @ gmail.com
Web: www.mcdr.ro

Program vizite
ORAR DE VARĂ:
Marţi - Duminică: 10:00 - 18:00
Luni: închis 
ORAR DE IARNĂ:
Marţi - Duminică: 9:00 - 17:00
Luni: închis

ziarulhunedoreanului1servushunedoara1mesagerul1glasulhunedoarei1accentmedia1hunedoaramea1
informatia1replica1hunedoaraplus1hunedoaralibera1hunedoaratv1kapitaltv1

reclama2