02
06
10
05
08
04
11
03
07
01
09

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

 Duminică, 26 Februarie 2017

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

3621909
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
881
902
6190
24111
3621909

Avem 70 vizitatori și niciun membru online

Viata culturala a locuitorilor Devei a fost influentata in mare masura de evenimentele politice si istorice din Ardeal. Primele manifestari culturale cunoscute in Deva, dateaza din perioada evului mediu si ele erau specifice clasei nobiliare, care organiza saloane literare, receptii si baluri in Castelul Magna Curia. Insa o dezvoltare a miscarii culturale a avut loc abia la inceputul secolului al XIX-lea si ea se datoreaza initiativelor si actiunilor unor intelectuali animati de dorinta de a lumina poporul.
In anul 1842 s-a infiintat asociatia culturala Casina Nationala, cu sediul in actuala Piata a Unirii, asociatie ce a reprezentat un veritabil lacas de cultura si educatie pentru populatia orasului. Casina Nationala avea o biblioteca de imprumut cu 1400 volume romanesti si 3000 maghiare, sala de conferinte si de jocuri pentru sah, domino sau carti, apoi sala de dans si o scena.
In sediul Casinei Nationale din Deva, s-a tinut in zilele de 4-5 octombrie 1870, adunarea generala de constituire a Societatii pentru crearea unui Fond de Teatru Romanesc in Ardeal, societate care timp de patru decenii a desfasurat o intensa activitate culturala in Transilvania.

Alte societati culturale ce au luat nastere si au activat in Deva sunt:
   - Societatea de lectura romana, infiintata la 1868, avea un local inchiriat unde se citeau ziare, se jucau carti, se comentau evenimentele si se lansau planuri pe teme nationale si sociale. Despre aceasta societate stim ca la 1879 avea 40 de membrii dintre intelectuali, comercianti, meseriasi si functionari, fiind condusa de protopopul Papiu ca presedinte si avocatul Francisc Hossu Longin ca secretar. La intalniri se citeau ziarele: Observatorul, Albina Carpatilor si Telegraful Roman din Sibiu, Gazeta Transilvaniei din Brasov, Romanul din Bucuresti, Gura Satului din Arad, Pesti Naplo si Pester Loy din Budapesta si Hunyad din Deva. Avea si o mica biblioteca. Mai tarziu s-a schimbat numirea in Casina Romana si a durat toata epoca austro-ungara.
   - ASTRA - Asociatiunea pentru cultura si literatura poporului roman din Transilvania ? Despartamantul IX din Deva. Astra s-a infiintat la 1861 cu sediul central in Sibiu si incepand cu anul 1868 a organizat filialele, numite despartaminte, in diferite centre intre care si in Deva. Aceasta societate de masa in care activau toti intelectualii, a avut un rol important in ridicarea constiintei nationale, in cunoasterea si dezvoltarea culturii si literaturii romanesti, precum si in lupta de eliberare nationala. ASTRA din Deva a organizat conferinte, biblioteci si cursuri de alfabetizare in sate, comemorari de evenimente si personalitati, iar din adunarile generale tinute in Deva facuse adevarate serbari nationale.
   - Societatea de istorie si arheologie a comitatului Hunedoara (Hunyadmegyei tort. es reg.tars.) s-a infiintat in 1880 ca o societate maghiara, dar avea si membrii romani, intre care se numara si Gh. Baritiu s.a. Din activitatea acesteia se remarca diferite cercetari pe teren si arhivistice, publicate intr-o revista-anuar, infiintarea muzeului judetean precum si amenajarea ingrijirea cetatii.
   - Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoara a fost infiintata in Deva la 1886, cu scopul dezvoltarii industriei casnice si ajutorarea fetitelor si vaduvelor sarace. A desfasurat o intensa activitate prin culegerea modelelor de cusaturi si tesaturi taranesti, prin raspandirea portului romanesc, prin organizarea unor expozitii de industrie casnica in localitati din judet si alte orase ardelene sau in Viena si langa Bratislava, dar mai ales prin infiintarea atelierului de industrie casnica in Orastie la 1907, care si-a castigat o buna reputatie.
   - Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoara, ascociatia maghiara, cu scopul emanciparii femeii. Infiintata prin anii 1870, ea a intemeiat prima scoala de fete, iar mult mai tarziu a infiintat un orfelinat, ambele in Deva.
   - Casina Nationala maghiara. La 1894 si 1902 se contruieste o noua parte din local si fac reparatii mari la localul vechi. Poseda o mare biblioteca ungureasca de imprumut, care prin 1913 atingea 3000 de volume.

Activitati si manifestari muzicale in Deva au luat nastere pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, prin injghebarea unei reuniuni de cantareti, asociatii corale si orchestre. Astfel se aminteste despre un cerc coral la 1886, despre o fanfara a meseriasilor pompieri la 1887, s.a. Dar cea mai trainica formatiune a fost Corul bisericesc al meseriasilor din Deva, organizat la 1893, in care cantau 30 barbati si 25 de femei si care s-a mentinut toata epoca. Dupa traditie insa, acest cor ar fi fost mai vechi si ar fi luat nastere in 1860, format numai din barbati, instruit de un conducator banatean spre a canta in catedrala Devei care incepuse a se construi la 1861. Corul luase o buna dezvoltare si pe langa cantarile bisericesti, el a mai dat concerte cu muzica laica si reprezentatii cu piese de teatru.
In domeniul folclorului si etnografiei s-a remarcat Ion Pop Reteganul, care a absolvit in anul 1873 Scoala Normala din Deva.
Mai apar in aceasta epoca prin Deva si circuri ambulante, care atrageau mult public insa ca factori de culturalizare si propagare a ideilor au aparut in Deva diverse ziare, reviste si au existat tipografii si librarii.
Prima publicatie aparuta in Deva a fost saptamanalul in limba maghiara Hunyad (1876-1901), care apoi a aparut intre anii 1902-1918 sub numele de Hunyadvarmegye ca bisaptamanal. Al doilea ziar maghiar aparut aici a fost Deva Es Videke (Deva si Tinutul), intre anii 1892-1918. Alte reviste unguresti au mai fost: Anuarul societatii de istorie si arheologie a comitatului Hunedoara (1880-1918); Pedagogul Maghiar (1885-1889); Anuarul societatii invatatorilor de stat din comitatul Hunedoara (1900); apoi revistele muzicale: Arhiva muzicala maghiara (1887-1889) si Micul Arstist (1890). Se cunosc de asemenea anuarele scolii pedagogice si a celei reale, care au aparut in aceasta epoca.
Publicatiile romanesti au aparut la inceputul secolului XX sub forma unor periodice, dintre care amintim: revista umoristica Cucu a lui Augustin Nicoara aparuta prin 1909, Bunul Econom (mutata in 1907 de la Orastie), Cuvantul Nostru (A Miszavunk) ziar socialist de limba maghiara (dar cu numai 4 numere aparute in anul 1919), Solia Dreptatii in 1919-1921, ziar politic national redactat de Dr. Simion Campean, Curierul Hunedoarei (1919-1920), Romania Libera (1919-1922), avandu-l ca director pe dr. Petru Groza, Hunedoara in 1919 redactat de Ion Rosu, profesor la scoala pedagogica, Renasterea in 1923, redactat de profesorul Manciulescu; Fratia in 1926, Vointa in 1930-1931, director dr. Petru Groza si redactor dr. V. Suiaga Cuvantul Hunedoarei (1931) Gazeta Hunedoarei (1922-1935), Horia (1932-1933), Femeia Satelor (1935 - 1939), Hunedoreanul (1937), Inainte (1933-1940), etc.

„Femeia satelor” şi-a început apariţia în 1935, la Deva, având pe prima pagină „Revistă de cultură la sate” sub direcţiunea Mariei Pârvulescu soţia locotenent-colonelului Pompiliu Pârvulescu, cu redacţia şi administraţia pe strada Regele Carol la nr. 29. Chiar dacă a avut o viaţă scurtă apărând doar patru ani, revista „Femeia satelor” a încercat să formeze un mod de gândire pentru ţărăncile române, obişnuindu-le cu noi obiceiuri în traiul de zi de zi, ghidându-le prin sfaturi practice în igienă, prepararea mâncării, gospodărie.  
Singura publicatie locala ce aparea regulat saptamanal a fost Gazeta Hunedoarei, 1921-1948, avandu-l ca director pe profesorul Ion Minu si redactor pe profesorul Ghinea. Un timp, din 1937, acest ziar s-a numit Gazeta Inidoarei. Ca reviste au aparut: Sargetia, revista de istorie si arheologie a muzeului judetean, Plaiuri hunedorene, Revista Invatatorilor in 1927, Eu si Europa in 1936, avandu-l ca redactor pe N.Rusu, Stiu in 1937, ca revista a elevilor liceului Decebal, Stuparul Roman in 1928, redactata de N. Voina, Povestitorul in 1927, redactata de Ion Panaitescu.
In perioada democratiei populare apar in primii ani, Gazeta Hunedoarei, apoi din 1948 incepe sa apara fara intrerupere, zilnic, Drumul Socialismului ca organ al comitetului judetean PCR si al Sfatului Popular Judetean Hunedoara. Ca reviste continuau sa apara: Sargetia si Ritmuri Hunedorene care era un caiet cultural editat de ziarul Drumul Socialismului pana in 1969.
Desi tipografiile aparusera in Transilvania prin sec. XVI, la Deva nu le gasim decat in a doua jumatate a secolului XIX. Astfel prima tipografie cunoscuta aici este din 1870 sau poate ceva mai veche, iar ulterior au mai aparut inca doua. Primele doua librarii s-au deschis in Deva intre anii 1868-1870 cand se intemeiaza Scoala de Pedagogie si Scoala Reala.
Tot ca un mijloc de raspandire a culturii apare Phonograful si Cinematograful. La 1879 este adus in Deva primul Phonograf, o inventie facuta de Edison, care prindea si reda orice vorbire sau cantare si care a facut impresie asupra lumii de atunci. La 10 ani dupa aparitia cinematografului in Paris in 1895 si la 9 ani de la introducerea lui in Bucuresti in 1896, este adus si la Deva primul cinematograf cu un film mut, in anul 1905. De mentionat este ca la inceput nu au existat sali speciale de cinematograf, ci rularea filmelor se facea in sali de cafenea sau restaurant, unde lumea statea la mese, consuma si viziona. Astfel de sali erau in localul Redout, in restaurantul Hungaria si in Coroana (autogara din Horia). Reprezentatiile erau ocazionale, iar din 1907 de doua ori pe saptamana in restaurantele Reduta si Coroana. Abia in 1912 apare societatea cinematografica Urania cu reprezentatii stabile in sala teatrului dar si acestea doar de doua ori pe saptamana.
In perioada democratiei populare s-au creat noi asociatii si institutii sociale culturale dintre care amintim: Casa de creatie culturala, Societatea de istorie, Societatea de raspandire a cunostintelor si altele.
In domeniul artelor plastice nu au fost inregistrate activitati deosebite pe plan local. In perioada burgheza s-au realizat cateva lucrari de sculptura in lemn, cum este iconostasul si stranele din biserica catedrala, executate in atelierul scolii de arte si meserii din Deva, sau iconostasul, amvonul si tronul din biserica de pe strada Lenin, executate de catre sculptorul Toth.
Singura lucrare de arta plastica mai insemnata pentru oras era statuia lui Decebal, care constituie primul monument ridicat in Deva. (este descrisa la capitolul Monumente si statui).
Tot in perioada democratiei populare, un mare avant a luat dezvoltarea muzicii corale si insrumentale, atat in scoli cat si in intreprinderi. S-ar format astfel: orchestre, fanfare si coruri bine apreciate.
Existau in acea perioada 3 librarii mari si bine organizate, un depozit de carti precum si o intreprindere poligrafica, cu o mare capacitate de productie.
De asemeni, ca mijloc de raspandire a culturii si informatiilor, au existat in Deva cinematografe, radio, radioficare si televiziune iar filmul cu sonor apare in Deva abia prin 1932.
Tot in perioada democratiei populare, cinematograful devine o intreprindere de stat si a fost pus in slujba maselor populare. Numarul spectatorilor a crescut si reprezentatiile se dadeau zilnic, in 4 serii, deoarece cinematografia devine cea mai populara si raspandita arta. In 1963 se reconstruieste Teatrul Arta pentru productii teatrale si de cinematograf. In 1960 se reconstruieste noul local Patria cu 500 de locuri iar in sezonul cald mai functiona cinematograful de vara cu 1000 de locuri.
In 1945 se introduce radioficarea, care inregistreaza o mare dezvoltare, avand un numar mare de difuzoare abonate, iar prin 1960 se ivesc aparatele de televiziune, care s-au raspandit foarte mult numai dupa 1963, cand s-a construit statia releu de la Bobalna.
Tot in acea perioada se pun bazele Comitetului pentru Cultura si Arta, transformat ulterior in Comitetul pentru Cultura si Educatie Socialista. Aceasta institutie s-a transformat in 1990 in Inspectoratul pentru Cultura al judetului Hunedoara.
Ca un eveniment insemnat pentru dezvoltarea culturii locale poate fi consemnata inaugurarea in 1975 a Casei de Cultura, care dispunde de o sala de spectacole cu 500 de locuri si o sala de simpozioane cu 1000 de locuri, precum si de diverse Sali pentru desfasurarea activitatilor culturale.
Dupa revolutia din 1989 in Deva au inceput sa apara o serie de publicatii particulare: ALFA (1990-1992) publicatie culturala cu aparitie lunara (primul numar aparut in martie 1990 infiintata de Mircea B.), Expres infiintat de Campean Dan Romulus in 1990, Calauza (1990) publicatia lui Valeriu Bargau, Rasu' Lumii (1990) publicatie umoristica, Natiunea Romana, Curierul Cultural, Oglinda Zilei, revista Arhipeleag.
Tot in 1990 cotidianul Drumul Socialismului si-a schimbat denumirea in Cuvantul Liber.     

Au fost infiintate edituri particulare: Destin, Emia si au aparut o serie de posturi de radio si televiziune particulare.
 

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel Wien Hotel DavosAxe Design
 

 

 PreciziaPoligon de tir sportivAstral Taxi 
  

 

Rafturi metalicewww.racksmetal.ro

Magazin online sudura: www.sudura-shop.ro

Mobilier Birou: www.mobilier-birou-office.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

WEBDESIGN

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

Enciclopedia Deva