10
06
03
02
09
11
07
04
01
08
05

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

 Joi, 23 Octombrie 2014

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

2191706
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
16
571
1770
17249
2191706

Avem un vizitator și niciun membru online

Magna Curia (latină Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situează în municipiul Deva, la poalele dealului cetații, înspre sud-est, lângă parcul orașului. Este cea mai veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva. Cladirea se impune, de la bun inceput, prin elementele sale arhitectonice si stilistice de influenta renascentista si baroca. Cladirea actuala, sediu al Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane, este o constructie ce dateaza din perioada Renasterii, incisiv refacuta in secolul al XVIII-lea.

Monumentul apare pentru prima dată în documente în anul 1520, când nobilul Benedict este numit castellanus et provisor curie Deva. Mai târziu, în 1542, în timpul unei vizite în Ardeal, Izabelle Zápolya, poposeşte pentru un timp „în modesta curie aflată sub cetate”.

Următoarea menţiune este din anul 1582 pe placa mortuară a mamei căpitanul garnizoanei cetăţii din Deva, Francisc Geszty, (in oppido Deva, in curia filii sui Francisci, sub arce eiusdem sita).
 

La inceputul secolului al XVII-lea se presupune ca Magna Curia a avut de suferit odata cu jefuirea si arderea bisericii invecinate.
In anul 1608 domeniul ajunge in posesia lui Gabriel Bethlen din donatia principelui Gabriel Bathory. In 1613 Bethlen este ales principe al Transilvaniei si doneaza domeniul Devei sotiei sale Susana Karolyi, in a carei posesie ramane castelul pana in 1622, cand moare.
 

De numele lui Gabriel Bethlen se leaga cea de-a doua faza de constructii. Lucrarile au inceput in 1614 iar din 1615 lucrarile la castel au fost conduse de arhitectul Giacomo Resti da Verna. In aceasta perioada, pe langa lucrarile care au fost efectuate la cladire, s-a construit si o cladire care incheia inelul dublu al zidurilor de incinta ce inconjura castelul propriu-zis.
Dupa moartea Susanei Karolyi, domeniul intra in posesia nepotului de frate al principelui, Stefan Bethlen. Dupa moartea prematura a “ducelui cel tanar” domeniul ramane vaduvei acestuia Maria Szechy care isi traieste aici romantata viata pana in anul 1640 cand a vandut domeniul principelui Gherghe Rakoczi I. Maria Szechy, cantata de literatura maghiara sub numele de “muranyi Venus”, a ramas vaduva la 25 de ani dar s-a recasatorit cu un sot pe care l-a parasit in 1634, refugiindu-se la Magna Curia. Acesta dorind sa o readuca la ascultare a atacat prin surprindere, in toiul noptii Magna Curia, cu 300 de calareti. Sotia, folosindu-se de ragazul cat i-a oferit spargerea portii, s-a strecurat printr-un geam spre gradina si a reusit sa se refugieze in cetate, de unde a reusit sa respinga atacul sotului, care a fost nevoit sa plece rusinat.
 

In 1686 armata austriaca trece hotarele Principatului si sub pretextul apararii tarii impotriva incursiunilor turcesti si tataresti. Trupele Generalului Scherrffenberg pun stapanire pe Cluj si Dej obligand reprezentantii Principatului sa semneze la Viena o intelegere prin care se convenea ca Transilvania sa fie luata sub protectia imparatului, in schimbul recunoasterii ca principe a lui Mihail Apaffi si a fiului sau ca mostenitor. Pentru a se garanta intelegerea, urmau sa fie instalate garnizoane imperiale la Cluj si Deva.
 

Dupa 1687 domeniul intra in administratia fiscala. Regimul fiscal a inventat un sistem de inchiriere a domeniului. Primul care a beneficiat de acest sistem a fost generalul Stefan Steinville (m. 1720), apoi cu domeniul Devei au fost rasplatite, in 1730, serviciile contelui Giulio Visconti. Acesta din urma inchiriaza domeniul unui antreprenor financiar, De Nicola, iar mai apoi, in 1743, vinde domeniul guvernatorului Transilvaniei, Ioan Haller. De numele acestuia se leaga a treia, si ultima faza de constructii, la castelul Magna Curia, in perioada anilor 1744-1746.
 

De refacerile castelului s-au ocupat antreprenorul si zidarul Conrad Hammer, iar sculpturile sunt semnate de Friedrich Wacherberger, dandu-i noua fata, de influenta baroca. Rezultatele acestor modificari sunt oglindite in inventarul din 1756. Descrierea incepe cu curtea exterioara precedata de poarta de intrare, care se mentioneaza ca este refacuta si decorate cu doua blazoane. Dupa aceea urmeaza cladirea propriu-zisa, cu doua nivele de locuit si patru bastioane de colt. Inventarierea cladirii incepe dinspre gradina cea mica cu scara monumentala care permitea intrarea la etaj.
 

Caracterul de resedinta este subliniat de existenta salii de audiente, a sufrageriei mari cu balconul din mijlocul fatadei care este sprijinit pe console marcate de patru capete de atlasi.
Fatada a fost refacuta total in aceasta perioada. Pe langa balconul polilob i s-au mai adaugat un portal iar ferestrele primesc noi ancadramente.
Tot acum, in sala festiva a palatului, este realizat semineul. Cadrul rectangular de piatra este incoronat cu un decor de o vioiciune nedisimulata. In partea centrala jos a acestuia apar blazoanele de alianta a familiei Haller-Daniel (lebada cu gatul sagetat imaginea centrala a blazonului Sofiei Daniel si leul din blazonul lui Ioan Haller), incoronat de imaginea legendei pasarii Phoenix.
Colturile caminului, in forma de voluta, sunt marcate de mici pilastri ce servesc drept suport pentru cele patru figuri exotice de “mori”, negrese, ce au mijlocul acoperit cu un brau de pene, bustul gol, tolba de sageti pe spate si crestetul incununat cu un bogat penaj. Urnele decorative cu capete de atlasi, de factura asemanatoare cu cele ale balconului, completeaza decorul. Dupa cum apare in inventarul din 1756 in preajma castelului existau trei gradini si doua fantani arteziene: una reprezentand un leu iar cealalta o lebada cu gatul sagetat.
Aceasta din urma a fost descoperita in urma sapaturilor arheologice din 1992. In partea superioara fantanii apare un putto ingenuncheat, ce poarta pe spate o scoica decorativa suport pentru lebada de deasupra, prin al carei cioc iesea apa.
 

Procesul de restaurare la aceasta cladire, inceput in 1997 si finalizat in 2006, a avut menirea de a reda pe cat posibil, splendoarea de altadata a palatului si a face din el un punct de atractie pentru localnici si vizitatori, astfel sa reprezinte, pe langa cetate, o emblema a orasului.

 

Poarta exterioara

 

În 1897 se pregăteşte terenul pentru construirea clădirii tribunalului, ocazie cu care se înlătură edificiul porţii exterioare a castelului, o clădire care încheia inelul dublu al zidurilor de incintă ce înconjura castelul propriu-zis. Singurele detalii sunt cunoscute dintr-o fotografie publicată în 1913, dar anterioară demolării, în care poarta apare încoronată cu un fronton triunghiular, decorat cu o nişă în mijloc.

Dedesubt, în antablamentul sus'inut de un arc semicircular, sprijinit la rândul său de pilaştri şi decorat cu un bolţar cu blazon, într-un cadru decorat 'cu palmete' se afla inscripţia: G(abriel) REX HVNG(ariae) D(almatiae) C(roatiae) PR(inceps) TR(ansilvaniae) ET SIC(ulorum) C(omes), urmată dedesubt de inscripţia AZ VR MEGEORIZZE AZ TE BEMENETELEDET ES KIMENETELEDET MOSTANTVL FOGVA MINDEORROKKE A(nno) D(omini) 1621. Această poartă, înălţată deci la 1621, a fost decorată, împreună cu zidurile de incintă dinspre cetate şi dinspre biserică, cu creneluri 'italieneşti'.


Poarta cunoscută din fotografia din 1913 avea două deschideri: una pietonală, încheiată cu un lintel şi înzidită, alta pentru căruţe, încheiată în arc semicircular decorat cu un scut. Inscripţia citată de Teglas trebuie modificată în felul următor: AZ VR MEGEORIZZE AZ TE KIMENETELEDET MOSTANTVL FOGVA MINDEORROKKE A(nno) D(omini) 1621.

Frontonul foarte ascuţit al porţii a fost refăcut în sec. XVIII, nişa pentru statuie nu avea ce căuta acolo în 1621.

 

Bethlen Gábor kastély. Magna Curia. Muzeul Judeţean 

 

Vedere spre Castelul Bethlen din parc.

Déva. Magna Curia.

Hirsch Adolf, Déva.  27.6.1911  

Castelul Bethlen în prim-plan,

cu dealul Cetăţii în fundal.
Déva vára a Bethlen-kastélylyal

Hirsch Adolf, Déva   aa  24.7.1920  

Vedere spre intrarea în Castelul Bethlen.
Déva/Bethlen Gábor kastély

Anonim

Castelul Bethlen şi cetatea.
Déva (Magna Curia).
Hirsch Adolf kiadása Déva 28.7.1910. 
Vedere spre Magna Curia şi dealul Cetăţii.
DÉVA. Vár.
21.7.1908.  
Vedere spre Magna Curia şi dealul Cetăţii.
DÉVA. Vár.
21.7.1908.  

Poarta exterioara. Una dintre cele mai vechi fotografii realizate in Deva.

Anonim 

Poarta exterioara. Una dintre cele mai vechi fotografii realizate in Deva.

Anonim

Poarta exterioara. Una dintre cele mai vechi fotografii realizate in Deva.

Anonim

 

Enciclopedia Orasului Deva

 

 

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel WienVila DianaHotel DavosAxe Design

 

PreciziaEco KraftCabinet DentarAstral TaxiAzil Anastasia

Transport marfa in Cluj www.transportcluj.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

Evenimente locale

No events

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

WEBDESIGN

Enciclopedia Deva