05
04
01
09
10
11
08
06
03
07
02

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

 Duminică, 26 Februarie 2017

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

3621894
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
866
902
6175
24096
3621894

Avem 55 vizitatori și niciun membru online

STATUIA PEDESTRA A LUI DECEBAL
Executata din bronz in marime naturala, aceasta statuie este primul monument ridicat in Deva. Ea este amplasata in parcul orasului, in stanga intrarii principala si sta pe un soclu care are cateva trepte, toate din piatra de granit de la cariera Pietroasa din Deva.
Statuia il reprezinta pe regele Decebal in picioare, rezemat de un scut. Pe fata soclului in partea de sus este sapata incriptia: "Decebal".
Pe cele patru fete ale soclului au fost sapate basoreliefuri in bronz ce reprezinta urmatoarele imagini: in fata, legendara lupoaica alaptand pe Romulus si Remus, in dreapta Horia, Closca si Crisan, impreuna cu Avram Iancu, in stanga harta Romaniei intregite pe colturile de sus cu efigiile Regelui Ferdinand si Reginei Maria, iar in spate inscriptia: "Dar nestramutati stramosii/Tot cu arma-n maini au stat/Au vazut si munti de oase/Si de sange rauri rosii/Dar din tara lor nu-I scoase/Nici potop si nici furtuna". (Cosbuc). 

Lucrarea se datoreaza sculptorului Radu Manzat - Moga (1905-1950) profesor la liceul Avram Iancu din Brad si a fost executata in anul 1935. Ea nu a fost prea reusita datorita pozitiei mainilor lui Decebal care strica armonia miscarii si unitatii conceputa de sculptor, dar se spunea pe atunci ca aceste defecte s-ar datora puternicilor zilei care l-au obligat sa dea acea pozitie mainilor. Prin anii 1943-1944 acest sculptor a mai facut un exemplar al statuii lui Decebal, tot pentru orasul Deva, mai reusita ca documentare istorica si ca realizare artistica. Despre aceasta a doua lucrare se presupune ca s-ar fi trimis pentru turnare in bronz, dar nu se cunoaste ce s-a ales cu ea.
In 1944, basorelieful reprezentand harta Romaniei intregite, a fost ridicat si locul a ramas gol pana in 1966 cand sa fixat un alt basorelief care reprezinta o scena de lupta daco-romana, lucrare intocmita de catre sculptorul Nicolae Adam din Orastie.
Desi basorelieful este bine lucrat, ar fi fost mai potrivit ca el sa reprezinte harta Daciei intregi, peste care apoi sa apara o scena de lupta daco-romana.Stand de veghe la poalele Cetatii, statuia pedestra a lui Decebal, este probabil cel mai vizitat si fotografiat monument al orasului Deva.
 
BUSTURILE MARTIRILOR HORIA, CLOSCA SI CRISAN DIN PIATA UNIRII 
Busturile din bronz ale lui Horia, Closca si Crisan au fost realizate de catre sculptorul Ion Vlasiu din Bucuresti in 1934. La 25 august 1946 au fost amplasate in Piata Unirii din Deva pe un soclu inalt cu doua basoreliefuri in bronz realizate de sculptorul Eugen Ciuca in 1946.
Basorelieful din fata reprezinta o scena cu taranii rasculati la 1784, iar basorelieful din spate arata taranii impartind pamantul si urmatoarea inscriptie:
"Titlu de proprietate: Eliberat conform legii nr.187-945 sub domnia regelui Mihai I de guvernul dr. Petru Groza. Ministru R Zaroni. Dr Prefect Almasan A.."
Jos de tot este textul: "Reforma agrara 1945. Uniti in lupta".
Monumentul a fost demontat in 1962, iar busturile se gasesc in prezent amplasate pe un alt soclu in fata Palatului Magna Curia (Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane). In locul acestui monument, in Piata Unirii a fost ridicata statuia lui dr. Petru Groza (demontata si ea in 1990 si inlocuita cu statuia imparatului Traian).


STATUIA DR. PETRU GROZA 
Monumentul din bronz reprezenta figura acestuia in picioare, asezat pe un soclu inalt din marmura rosie de Carara si a fost dezvelit in 7 decembrie 1962, pe locul unde la 18 aprilie 1933 a avut loc marea adunare a Frontului Plugarilor.
Statuia avea inaltimea de 4,5 m, iar soclul de granit avea 2,3 m si pe el scria: "Dr. Petru Groza-1884-1958". Mana dreapta a statuii cu degetul aratator indreptat inspre fostul sediu al Bancii Nationale i-a facut pe locuitorii orasului sa glumeasca spunand ca Dr. Petru Groza arata inspre banca ce fusese a lui si comunistii i-au confiscat-o. Lucrarea este opera sculptorului Constantin Baraschi din Bucuresti.
In 1990, dupa caderea regimului comunist, statuia lui Dr. Petru Groza a fost demontata si dusa intr-o curte in spatele Prefecturii, unde a zacut rasturnata pana in 2007, desi Comisia Nationala a  Monumentelor a cerut "respectarea tuturor masurilor ce se impun pentru pastrarea integritatii ansamblului si conservarea lui". In anul 2007 a fost transportata la Bacia, unde s-a nascut Dr. Petru Groza in data de 7 decembrie 1884, in familia unui preot ortodox, Adam Groza. In locul statuii Dr. Petru Groza, a fost inaltata in 1999 statuia imparatului Traian.
Mai multe despre Dr. Petru Groza...

 

 

STATUIA IMPARATULUI TRAIAN 
Statuia realizata de catre sculptorul Ioan Medrut a fost amplasata in 1999 in Piata Unirii pe locul in care anterior s-a aflat statuia lui Dr. Petru Groza. Traian a fost imparat al Romei in perioada 98 - 117 d.Hr., iar in timpul sau imperiul roman a ajuns la intinderea teritoriala maxima. Pe soclul statuii se gaseste inscriptia: "TRAIAN - Acesta a fost saditorul si parintele romanilor" (Samuil Micu).

 

STATUIA POETULUI MIHAI EMINESCU 
In parcul orasului se gaseste statuia lui Mihai Eminescu realizata in 1970 de sculptorul Tudor Panait.
Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani, decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti, Mihai Eminescu a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".
„Fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit. Dacă n-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia. Eminescu este scuza României”, spunea Emil Cioran despre Eminescu.
Patru fotografii sunt certificate ca fiind ale lui Eminescu. In premiera va prezentam o a cincea fotografie cu Eminescu facuta in perioada cand era bolnav, sarac si parasit de prieteni. Aceasta fotografie a fost publicata partial (doar bust), noi v-o prezentam in intregime.
 

STATUIA ECVESTRA A LUI DECEBAL   
In anul 1978, in Piata Victoriei, in fata Casei de Cultura a fost ridicata statuia ecvestra a lui Decebal. Aceasta este opera sculptorului Ion Jalea. 

 

BUSTUL POVESTITORULUI ION POP RETEGANUL 
Bustul povestitorului Ion Pop Reteganul se afla in fata Inspectoratului Scolar Judetean si este realizat de sculptorul Nicolae Adam, in anul 1969. In anul 2009 bustul a fost dat jos iar in curte a ramas doar soclul.
Ion Pop-Reteganul (1853-1905 ) a fost un pedagog, prozator, publicist şi folclorist, reprezentativ pentru epoca sa şi a rămas în istoria folcloristicii româneşti ca „cel mai mare folclorist al Ardealului”.
A fost redactor la publicaţiile: ˝Cărţile săteanului român˝ (Blaj, 1886), ˝Dreptatea˝ (Timişoara, 1893-1894), ˝Deşteptarea˝ (Cernauţi, 1897) ˝Revista ilustrată˝ (Reteag, Şoimuş, 1898-1899), ˝Tribuna˝ şi ˝Foaia poporului˝ ( Sibiu, 1899-1901), ˝Gazeta de duminecă˝ (Şimleu, 1904-1905), tipărind şi o parte din textele sale folclorice. A desfăşurat şi o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii şi cercetării folclorului în paginile revistei ieşene ˝Contemporanul˝, în ˝Gazeta Transilvaniei˝ (Braşov), ˝Gutinul˝ (Rodna) ş.a.; a scris şi articole legate de istoria învăţământului. La Sâncel, împreuna cu publicistul Petre Stoica, a editat revista ˝Convorbiri pedagogice˝ (1886-1887).

 

BUSTUL LUI GHEORGHE BARITIU 
Bustul lui Gheorghe Baritiu este situat in curtea Liceului Pedagogic si este opera lui Ernest Kovacs, realizata in anul 1969.
George Bariţ, uneori scris George Bariţiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric şi publicist român transilvănean, întemeietorul presei româneşti din Transilvania.
Gheorghe Bariţ a fost fiul lui Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic, şi al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Trascău (azi Remetea, judeţul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj şi studiile liceale la Liceul Piariştilor din Cluj, la secţia umanioare şi filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariţ. Atât tatăl, cât şi bunicul său au fost preoţi greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Braşov.


BUSTUL LUI TORDAI SANDOR ANDRAS 
Bustul lui Tordai Sandor Andras (1529- 1579) dezvelit prin efortul Bisericii reformate in 2004 este amplasat in curtea bisericii reformate din Deva.
Nascut in 1529 la Turda, Tordai Sandor Andras a urmat cursurile Universitatii din Wittenberg, dupa care in 1560 revine ca preot la Turda. A avut un rol important in raspandirea ideilor Reformei in Transilvania. Implicat activ in disputele cu cei care negau Sfanta Treime, a fost unul din principalii opozanti ai episcopului unitarian David Ferenc. In 1564-65 ajunge la Deva. A devenit episcop al bisericii reformate din Transilvania. A murit in 1579, la Deva, fiind inmormantat in biserica de aici. Piatra lui de mormant, se afla incastrata in peretele bisericii reformate actuale, construite in 1910.


MONUMENTUL EROILOR NEAMULUI 
Monumentul Eroilor Neamului amplasat in curtea Catedralei Ortodoxe "Sfantul Nicolae" este realizat de sculptorul Ioan Seu in perioada 1993-1995 si a fost dezvedezvelit la 25 octombrie 1995. Pe latura din fata se gaseste o placa cu chipurile lui Horia, Closca, Crisan si Avram Iancu, iar pe celelalte trei laturi, inscriptii dedicate eroilor din cele doua razboaie mondiale. In varful monumentului este amplasata o cruce pe care este gravat un porumbel, simbol al pacii si libertatii. 


ANSAMBLUL STATUAR GIMNASTE 
Un ansamblu statuar dedicat gimnasticii romanesti a fost inaugurat, la sfarsitul lunii mai 2004 in Piata Arras din Deva. Monumentul, realizat din bronz reprezinta o gimnasta care executa, in trei faze diferite, un exercitiu la barna. Pentru acuratetea reprezentarii, artistul plastic Ioan Medrus l-a consultat pe antrenorul lotului olimpic de gimnastica, Octavian Belu. Ansamblul statuar a fost completat in luna mai 2005 cu o flacara olimpica stilizata din placi de alama de catre sculptorul Nicolae Adam.


BUSTUL LUI DRAGAN MUNTEAN 
In luna aprilie 2005 a fost dezvelit bustul cantaretului de muzica populara Dragan Muntean in fata Casei de Cultura. Bustul este realizat de artistul plastic Ioan Medrut.
Drăgan Muntean (n. 18 aprilie 1955 în Poieniţa Voinii, Hunedoara - m. 20 aprilie 2002 Târgu Mureş) a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal. Caracteristice pentru repertoriul său au fost cântecele spaţiului natal, din Ţinutul Pădurenilor Hunedoarei. Artistul s-a bucurat de o deosebită popularitate într-o carieră care a durat 20 de ani. El s-a stins din viaţă la 20 aprilie 2002, în urma unui accident vascular cerebral. Înregistrările sale constituie documente importante ale cântecului popular românesc.


MONUMENTUL EROILOR REVOLUTIEI ROMANE
Monumentul sub forma de cruce, este amplasat in Piata Operei, in fata Bisericii Ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului". Este realizat din marmura si pe o placa contine inscriptia: "Eroilor Revolutiei Romane" iar sub steagul tricolor scrie: "Decembrie 1989". La Deva, Revolutia din Decembrie 1989 nu s-a soldat cu victime sau cu incidente grave si nu s-a tras decat un singur foc de arma si acela descarcat accidental din pusca unui soldat. Insa, ofiterii care au participat la operatiunile din acele zile, spun ca daca nu ar fi existat mai multi oameni cu capul pe umeri, la Deva dezastrul ar fi fost mai mare decat la Sibiu.
 
MONUMENTUL EROILOR SOVIETICI      
Monumentul Eroilor Sovietici se gaseste in cimitirul eroilor sovietici, pe strada Călugareni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură. Monumentul contine in limbile rusa si romana inscriptia: "Glorie ostasilor Armatei Sovietice care si-au dat viata in lupta pentru eliberarea omenirii din robia fascista".
Cimitirul eroilor sovietici este compus dintr-un monument şi 30 de morminte, marcate prin însemne de căpătâi din beton, din care 29 sunt decorate numai cu steaua sovietică iar unul are înscrisuri în limba rusă. Unii istorici sustin ca in acest cimitir ar fi ingropati si o mare parte din cei o mie de detinuti sovietici care au murit in perioada 1941-1943 la mai putin de 50 de kilometri de Deva, in cel mai dur lagar de prizonieri de razboi din Romania: Lagarul de la Craciunesti.
 
MONUMENTUL EROILOR ROMANI
Langa Cimitirul Eroilor Sovietici se afla si Cimitirul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial, unde in fiecare an, la 25 octombrie, printr-un Ceremonial Militar si Religios, Garnizoana Deva sarbatoreste Ziua Armatei Romane. Amenajat în 1944, Cimitirul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial este compus din 132 de însemne de căpătâi ale militarilor români care au murit în Al Doilea Război Mondial. Suprafaţa cimitirului este împărţită în trei parcele, aleiile fiind acoperite cu pietriş.
Monumentul Eroilor Romani din Cimitirul Eroilor este realizat din marmura si contine inscriptia: "Eroi au fost, eroi sunt inca si-or fi in neamul romanesc"
 
MONUMENTUL LUPTATORILOR ANTICOMUNISTI 
Situat in fata Prefecturii, "bolovanul cu cruce" cum este numit de locuitorii Devei, a fost dezvelit in luna mai 2006. Pentru „monument”, Primaria municipiului Deva nu a cerut aviz din partea Directiei pentru Cultura, dar acest lucru nici nu l-a interesat pe edilul – sef al urbei. Cu sau fara aviz, „bolovanul” a ramas la locul lui.
Monumentul reprezinta o reparatie morala fata de luptatorii anticomunisti din munti, Ion Gavrila Ogoranu, Elisabeta Rizea şi Mihai Timaru. Elisabeta Rizea este o eroina a luptei anticomuniste din Romania. A fost arestata in 1952 si a facut 12 ani de inchisoare. Timp de patru ani, Elisabeta Rizea a dus mancare gruparii Arsenescu - Arnautoiu, care se ascundea in munţi, incercand sa organizeze o miscare de rezistenta impotriva regimului comunist. Ion Gavrila Ogoranu şi Mihai Timaru au fost doi luptatori anticomunisti. Pe monument se gasesc inscriptiile:"Elisabeta Rizea - Haiducii Muncelului", " Ion Gavrila Ogoranu - Grupul Carpatin Fagarasan" si "Recunostiinta eterna luptatorilor anticomunisti."

 

MONUMENTUL LUI ACATIU BARCSAY - PROPRIETARUL CETATII DEVA 
Monumentul din piatră dedicat memoriei fostului comite suprem al Hunedoarei şi Principe al Transilvaniei, Acaţiu Barcsay, a fost restaurat şi aşezat în faţa sediului Prefecturii judeţului Hunedoara, în data de 12 noiembrie 2011. La ceremonie a fost prezent ministrul Culturii, Hunor Kelemen. 
Acaţiu Barcsay (1619-1661) a fost Principe al Transilvaniei între anii 1658-1660. Familia sa provenea din Ţara Haţegului şi era de origibe română, însă maghiarizată. După eşecul expediţiei militare din Polonia, a lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, la 7 octombrie 1658, a fost numit de Înalta Poartă ca principe al Transilvaniei. Acaţiu Barcsay a abdicat la 31 decembrie 1660, apoi a fost luat prizonier şi condamnat la închisoare în fortăreaţa Chioar. A fost ucis în timpul escortării spre locul de detenţie în primele zile ale lui 1661. Ca merite culturale, Acaţiu Barcsay este recunoscut drept cel care a tipărit, pe cheltuiala sa, în anul 1648, Catehismul catolic al lui Petrus Canisius, prima carte publicată în limba română cu litere latine.
Doctorul în istorie Vasile Ionaş, profesor universitar şi fost director al Arhivelor Statului filiala Hunedoara,  a menţionat că principele Transilvaniei, Acaţiu Barcsay, nu poate fi numit ''proprietar al Cetăţii Deva'', deoarece în anul 1615 Dieta Transilvaniei a dat o hotărâre prin care era interzisă înstrăinarea către particulari a bunurilor Fiscului sau cele ale Statului. Aşadar, Acaţiu Barcsay ar fi avut un drept de folosinţă asupra cetăţii, nu unul de proprietate.
''Acaţiu Barcsay a fost stăpân al Cetăţii Deva în calitatea sa de Principe al Transilvaniei. (...) Cetatea Devei şi domeniul Hunedoarei aparţineau Fiscului, respectiv Statului. După anul 1615 Dieta Transilvaniei a interzis darea în proprietate a bunurilor care aparţineau Statului. De aceea, chestiunea cu inscripţia care apare pe monument ar trebui puţin reanalizată şi, fără îndoială, termenul de "proprietar" ar trebui schimbat cu termenul de "stăpân", ceea ce este cu totul altceva din punct de vedere juridic şi istoric'', a explicat prof.univ.dr. Vasile Ionaş.

 

PORTRETELE IN BRONZ ALE GIMNASTELOR 
15 sculpturi in bronz infatisand 11 gimnaste si 4 antrenori sunt amplasate pe o alee numita "Aleea Gimnastelor de bronz" in fata Salii Olimpice de Gimnastica din Deva. Busturile sunt realizate de artistul plastic Ioan Seu (67 de ani) si au fost turnate in bronz la inceputul anului 2008 la o turnatorie din Bucuresti. Lucrarile au inceput insa din primavara lui 2007. Inaugurarea grupului statuar a avut loc la data de 15 mai 2008. Portretele au, fiecare, intre 42-43 de centrimetri inaltime si cantaresc in jur de 20-30 de kilograme. Toate cele 15 lucrari au fost asezate pe socluri de granit inalte de 1,80 metri si noaptea sunt luminate printr-un sistem de reflectoare.

Busturile reprezinta pe Nadia Comaneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivas, Simona Amanar, Gina Gogean, Maria Olaru, Andreea Raducan, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Lavinia Milosovici si pe antrenorii Marta si Bela Karoly, Mariana Bitang şi Octavian Belu.
"Portretele antrenorilor au fost montate in centru. In dreapta si in stanga au fost insirate cele ale sportivelor cu care tehnicienii au adus glorie" - Ioan Seu, artist plastic.
Ideea a apartinut edililor municipiului Deva.

--------------------------------------------------------------------------------
Informatii si imagini preluate din Enciclopedia Orasului Deva. Copyright (c) 2005-2012 SILVERSOFT
Este interzisa reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice forma a continutului acestui site, de catre orice persoana, fara acordul scris prealabil al S.C. SILVERSOFT S.R.L. In caz contrar, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel Wien Hotel DavosAxe Design
 

 

 PreciziaPoligon de tir sportivAstral Taxi 
  

 

Rafturi metalicewww.racksmetal.ro

Magazin online sudura: www.sudura-shop.ro

Mobilier Birou: www.mobilier-birou-office.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

WEBDESIGN

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

Enciclopedia Deva