05
08
03
09
07
06
10
11
04
02
01

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

 Duminică, 26 Februarie 2017

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

3621928
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
900
902
6209
24130
3621928

Avem 85 vizitatori și niciun membru online

 

OROS LIVIU

(1931-1986) - arhitect , actor de comedie
 

Orice incercare biografica asupra lui Liviu Oros e sortita esecului. Nici cei dragi, nici fostii prieteni nu reusesc sa adune intr-o minte cate a facut magistrul comediei de-a lungul timpului. Ciudat este faptul ca, dincolo de bancurile savuroase care inzestrau petrecerile vremii, spuse cu har pe care numai Dumnezeu il stia inlesnii, nu au fost niciodata mai demne de amintire ca performantele … sportive ale mereu tanarului Oros.

 

Toti si-l amintesc mare amator de fotbal , basket , handbal , volei , tenis de masa , tenis e camp  , popice cat te tine rasuflarea , badmington , sah , multa gimnastica , inot , atletism – a fost chiar campion la saritura cu prajina . Sa nu mai vorbim de ski-alpin , bau-baul fiului sau Mircea.

 

Unde mai incapea atata energie , tot Dumnezeu stie !? Cum se impaca nestavilitul comic cu atata amar de efort fizic , iar nu-I de nasul nostru . Liviu Oros a demonstrat ca nu exista incecare a trupului care sa-ti stinga din patima pentru spirit.
 

In 03 februarie 1986 si-a luat avant , mai tare ca de obicei si nu s-a mai intors. Multi poate au ras cu gura pana la urechi , intuind o noua sarada a maestrului. Si au ramas cu gura cascata. Cum Liviu Oros era mare pescar, de pe malul baltii unde pescuieste acum nu arunca nada pe putinii oameni care si-l mai aduc aminte . Apropos de pescuit , nimerind in Olanda chiar in preajma unui magazin de profil, I-au picat ochii pe undita pe care si-o dorea cel mai mult. A cumparat-o fara sa ezite si s-a trezit premiat cu ditamai punga de guma de mestecat cu care si-a indestulat feciorul un an de zile.


CASA
Douazeci de ani, Liviu Oros si-a amanetat viata pentru a lasa celor dragi o casa. O casa alor. A platit pentru ea tot ce-i aducea talentul inepuizabil de comediant. Si-a imprastiat viata pe scena, in filme, la nunti, botezuri si pe stadioane pentru a plati o rata care nu se mai termina. Si a reusit.  Si casa lui a fost, dintotdeauna, singurul loc in care avea odihna. Cum toti il stiau inepuizabil, fara liniste, acasa isi permitea sa puna capul jos si sa doarma cat incapea in ditamai oboseala. Feciorul Mircea avea de facut secretariatul: raspundea la telefoane, fixa intalniri si avea mare grija sa inceapa trezirea preaobositului parinte cu cel putin o ora inainte de termen. Nici oboseala insa nu-l oprea sa-si aduca feciorul aproape de cuvant. Cand nimereau singuri acasa, cei doi barbati se puneau la cafele si se intreceau in bancuri pana “lesinau” de ras. “Niciodata nu mi-a impus ceva.”, marturiseste fiul sau, Mircea. “Avea grija insa  sa ma intrebe: n-ai vrea sa faci dansuri ?”  “Nu, eu vreau fotbal.” Si dupa ce s-a plictisit de fotbal, s-a inlesnit feciorul la dansuri, spre bucuria tatalui sau. Desi ere un arhitect de prima mana, Liviu Oros nu si-a desenat nici cel mai mic traseu in viata . Ci toate au venit peste el ca dar al lui Dumnezeu.


PRIETENII
Liviu Oros si-a gasit prieteni, asa cum era de asteptat in lumea artistilor. Era iubit de toti cei care ii admirau talentul si nu-l cautau la diploma de artist. Florin Piersic, Jean Constantin, Draga Olteanu-Matei, Angela Similea, Iuliu Merca, Cristian Topescu, Florica Bradu, Sofia Vicoveanca, Nicolae Sabau, Dem Radulescu, Amza Pellea, Puiu Calinescu, Adrian Paunescu, Mihai Constantinescu, Mirabela Dauer, echipa de fotbal  Corvinul – marea lui dragoste – in frunte cu Misa Klein, Mateut, Gabor, Andone, Mircea Lucescu, Remus Vlad, Dobrin, Dumitrache, Lupescu, Martha si Bella Karoly, Nadia Comaneci, Melitha Ruhn – cu care facea gimbuslucuri gimnastice … si inca o bucata mare de popor roman care nu-l cunoscuse.

 


LUCRUL
 
Nu-si pregatea niciodata monologurile. Ideile ii veneau, pe strada, la masa,  la chefuri. Nota totul pe ce apuca: servetele, cutii de chibrituri, pachete de tigari, note de plata . Asculta tot ce se discuta in preajma sa si gasea intotdeauna rost de haz.  Toate notitele sale se ingramadeau intr-o borseta mare careia ii spunea cu drag, “TROSCOLETA “. Cand ii pica textul in plin spectacol , lua o pauza importanta, care ii amuza copios pe spectatori: “ No … de ce radeti ?! Credeti ca-i usor sa te sui a’ci pa bina (asa ii spunea scenei) si sa vorovesti cu oamenii la solnita asta ?! Ia incercat’ si dumneavoastra , sa vedet’ cum vi sa’noada gargalotu’ ! “. Cu televiziunea si radioul, lucra mai putin. Era, dupa spusele sale, mult de lucru si bani putini. Nu de alta, dar el a fost cel care, pe langa o casa construita pentru urmasi, a stiut sa-si intretina mereu familia. Sa nu le lipseasca nimic.
Partea de comedie care a umplut sufletele spectatorilor sai de-a lungulanilor nu l-a oprit sa joace in filme importante. Cine n-a uitat, il stie din “DAN CAPITAN DE PLAI”, ‘STEJARUL DIN BORZESTI”, “BUREBISTA”, sau, “UN PETIC DE CER”. La filmari i-a fost usor cu oamenii, actori care l-au iubit dintotdeauna pentru talentul si felul sau de a fi. Mai greu i-a fost cu dobitoacele, care erau mai puse pe sotii ca el. Intr-o secventa din “STEJARUL DIN BORZESTI”, trebuia sa-l salveze pe Stefanita. Erau ascunsi intr-o tufa si cand s-a dat “motor”, actiunea de salvare a fost “blocata” de o iapa… care tocmai isi gasise timpul de a urina (era si cu spatele spre camera !!!), spre hazul tuturor celor prezenti la filmare !


MORT,  COPT,  A  REUSIT SA NE INTRETINA
Cand oamenii nu aveau ce “glumii”, pe acea vreme, se obisnuisera sa dea telefoane sinistre. Asa, de-a lungul timpului, tot felul de sugubeti dadeau telefoane in miez de noapte acasa la Liviu Oros, cand era plecat, si-l anuntau, ba mort intr-un accident de masina, ba arestat la Bratislava pentru ca sparsese o vitrina dupa un meci de fotbal al nationalei Romaniei, etc …
Nu toti l-au placut, cum nu toti l-au inteles. Securitatea l-a obligat sa-si bage gatul in juvat, pentru a garanta ca fiul sau, care pleca in Franta cu o trupa de dansuri populare se va intoarce inapoi in tara. Multi spun ca a fost un om prea bun. Respectiv, era dintre aceia care il considerau “prost” de bun. Dar n-au reusit sa-l schimbe. Asta pentru simplul fapt ca avea o ura viscerala fata de minciuna. Feciorul sau a invatat pe propria spinare, in vazul lumii ca trebuie sa respecte adevarul vietii, indiferent daca este placut sau nu.
Dupa cativa ani de la trecerea sa in nefiinta, inca mai sunau telefoanele celor care isi doreau sa primeasca prin cuvantul maestrului o raza de bucurie… si … nu stiau, ca o “mare si reusita pacaleala”, … ca … Liviu Oros si-a propus, pentru o eternitate si ceva … sa nu mai raspunda …  la telefon.

 

("Da-ti sufletul dacului" -  Articol publicat in ziarul “Transilvania Jurnal” Editia de Hunedoara, Marti 03 Aprilie 2001 )
VOLODIA MACOVEI
Director: Lucian Stanciu

  Liviu Oros - Locomotiva
 
Liviu Oros - Betia

Liviu Oros - Spectacol la Casa de Cultura
 
Liviu Oros - Fotbal


 

Nascut la 26 martie 1931, in satul Timpa, comuna Bacia, judetul Hunedoara. Studii la Liceul “Decebal“ din Deva promotia 1950.

Absolvent al Institutului de Arhitectura “Ion Mincu“ Bucuresti (1956). Inca din timpul studentiei este membru al Ansamblului Artistic al Sfatului Popular al Capitalei (“Perinita“), precum si in Ansamblul Artistic al C.C. al U.T.C. Bucuresti (“Cununa Carpatilor“). A fost indrumat si pregatit profesional de o serie de maestrii ai scenei sau ai artei coregrafice romanesti: Tita Sever, Nicolae Sever, Aurelia Sauteanu, Gheorghe Baciu, Gelu Matei, Vladimir Bodea, Marin Constantin, Sandu Feier, Nicolae Frunzeti si altii. A participat la trei Festivaluri Mondiale ale Tineretului si Studentilor, Bucuresti (1953), Varsovia (1955), Moscova (1957), unde a obtinut alaturi de colegii de ansamblu

In 1958, revine la Deva, unde lucreaza la Institutul de Proiectari Hunedoara-Deva. A infiintat mai multe echipe de dansuri populare la intreprinderi si institutii,  a activat ca interpret timp de 15 ani la Ansamblul Artistic Orasenesc al Clubului Sindicatelor.
In 1958, a participat la infiintarea Teatrului de Stat de Estrada Deva,  unde a devenit primul coregraf al acestuia. S-a pregatit permanent in domeniul artei actoricesti, interpretand zeci de cuplete, monologuri sau scenete cu caracter satiric si comic. A creat trei personaje celebre: “VASALIE”, “Varu’ SANIEDRU” si “SOFRONICA”, nelipsite din snoavele sau povestirile presarate cu umorul popular ardelenesc, cunoscute si indragite in toata tara. Este atestat ca artist liber profesoinist in specialitatea actor, prezentator gradul I.

 Incepand din anul 1959, a participat individual, sau impreuna cu elevii sai, la toate concursurile artistice cu caracter national, obtinand locuri fruntase sau titlul de Laureat. A obtinut trei titluri de Laureat, ca instructor si interpret de proza sau dansator si locul II cu Teatrul de Estrada Deva, unde a semnat si coregrafia; sapte titluri de Laureat la Festivalul National “Cantarea Romaniei” (doua la dansuri tematice, doua ca interpret individual, unul la dansuri populare si doua cu formatia de estrada).

 A colaborat la Radio si T.V.R. timp de 23 de ani. A fost prezent la spectacolele T.V.R.  de mare anvergura : “Dialogurile la distanta’, “Drum de glorii”  “Antena va apartine”, “La hanul Ancutei”, ‘De la A la Infinit”, spectacole de varietati si altele. A jucat in filme T.V. pentru tineret: “Stejarul din Borzesti”, “Dan capitan de plai si in filmele de lung metraj: “Burebista” si “Un petic de cer”. A colaborat cu ansambluri artistice profesioniste si de amatori: “Coicarlia”, “Rapsodia Romana” , “Cununa Carpatilor”, “Doina Timisului”, “Ansamblul Maramuresului”, Ansamblul Cindrelul” (Sibiu), “Tarina”(Alba-Iulia). 
A intreprins numeroase turnee artistice peste hotare: Franta, Italia, Olanda, Elvetia, Austria, Iugoslavia, Polonia, U.R.S.S.. A fost distins cu numeroase diplome si decorat de doua ori cu “Ordinul Cultural”.

S-a stins din viata in mod tragic, la 3 februarie 1986.
In memoria lui, din anul 1992, se organizeaza annual la Deva, Festivalul de Umor “ LIVIU OROS “.
Referinte: Liviu Oros. Fisa biobibliografica – Deva 1984.

 

 

 

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel Wien Hotel DavosAxe Design
 

 

 PreciziaPoligon de tir sportivAstral Taxi 
  

 

Rafturi metalicewww.racksmetal.ro

Magazin online sudura: www.sudura-shop.ro

Mobilier Birou: www.mobilier-birou-office.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

WEBDESIGN

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

Enciclopedia Deva