07
09
04
08
11
06
05
10
02
01
03

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

 Miercuri, 29 Martie 2017

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

3660363
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
1192
1384
4431
36046
3660363

Avem 138 vizitatori și niciun membru online

Bogatia si diversitatea florei din jurul Devei si mai ales de pe dealul cetatii, face ca ea sa fie considerata cea mai frumoasa flora din Transilvania, precum si un obiect de cercetare si admiratie a numerosi botanisti. In general, ea apartine tipului de flora ardeleana, dar poate fi semnalata si penetratia florei de tip banatean si de tipul campiei tisene. Aici sant cunoscute aproape jumatate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania, dar se remarca si specii de flora mediteraniana balcanica, orientala din Crimeea sau Asia Mica, precum si specii rare sau unice.Pot fi gasite circa 1200 de fanerogame, peste 15 criptogame vasculare, 217 briofite si circa 100 de ciuperci si alge. La Deva se pot vedea inca frumoase paduri de deal, din etajul stejarului in amestec cu al fagului. In ele predomina lemnul de fag (Fagus sylvatica), stejar (Q.robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), mesteacan (Betula verrucosa), garnita, cer, dar se gaseste si paltin, frasin, ulm, artar, plop, tei, salcam, nuc, ciresi salbatici, liliac. De asemena, se gasesc rugi de zmeura (Rubus idaeus), mure (Rubus sulcatus), soc (Sambucus racemosa), tufarisuri de alune (Corylus avellana), arbusti de paducel, corn, maces, lemn cainesc, afini si altele. Astfel de paduri de deal sant padurile Finicuri, Jepi, Luzan, padurea de la Piatra Colt si de pe dealurile Decebal si Nucet, vizibile din oras si usor accesibile.

Specii importante de plante din punct de vedere stiintific si estetic apar in zonele care au fost defrisate si in zonele stancoase, in care predomina vegetatia ierboasa: clopotei (Campanula grossecki heuff), soparlita ( Veronica crinita var. thracica), lipicioasa (Galium spurium vaillenti), floarea raiului (Allium montanum), omogul galben (Aconitum anthora), crucea voinicului (Hepatica media), osul iepurelui (Onanis columnae), leurda (Allium ursinum), cinci degete (Potentila conescens). Dintre speciile endemice, poate fi amintita o specie de macies, Rosa obstrusifolia, care se gaseste numai in zona Devei. O raritate o constituie si branca (Salicornia herbacea), care creste pe terenurile sarate de la poalele de nord ale dealului Cetatii. Padurea de pe dealul cetatii cu vegetatie termofila (liliac, corn) unde cresc peste 1450 de specii de plante, unele foarte rare sau chiar unicat, este declarata monument al naturii (30 ha). De asemenea padurea Bejan de la marginea Devei cu hibrizi proveniti din incrucisarea diferitelor specii de stejar (cuprinde toate speciile de stejar din tara), este declarata monument al naturii incepand din anul 1950. Pe o suprafata de 103 hectare, pe langa stejar si stejar stufos, aici cresc si diferite specii de gorun, garnita si cer, precum si conifere din alte continente: bradul si molidul din Caucaz, pinul din Himalaya, laricele japonez, magnolia. In padurea Bejan, arboretul este reprezentat prin carpen (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata mill.), mojdreanul (Fraxinus ornus), cateva palcuri de pin negru (Pinus nigra), pin (Pinus silvestris), exemplare de scorus (Sorbus aucuparia L.), iar categoria subarboretului este reprezentata prin artar tataresc (Acer tataricum L.), paducel (Crataegus oxyacantha L.), rasura (Rosa gallica L.), etc. In poienile si luminisurile padurii se gaseste si o planta hibrid, Centaurea x Traiani Savulescui Prod, planta care nu a mai fost intalnita pana in prezent in alte parti ale tarii. In parcul orasului se gasesc o serie de specii de arbori foarte rari in tara noastra. Din initiativa lui Petru Groza, aici au fost adusi din Parcul dendrologic Simeria o mare diversitate de arbori care au fost plantati si ingrijiti de doi gradinari profesionisti. In vremurile de demult in actuala zona a Depozitelor, pe campul dintre Deva, vadul Haraului si pana catre Saulesti exista o mare padure de gorun, un adevarat codru, care a dat si numele hotarului din acea zona :"La goruni".
In zavoaiele de pe langa Mures creste salcia, plopul si arinul, iar in unele locuri in preajma baltilor creste trestie si papuris. Dintre plantele cultivate de om, in zona Devei intalnim grau, porumb si alte cereale, cartofi, leguminoase, plante industriale, iar pe terasele dealurilor din jurul orasului se gasesc livezi de pomi fructiferi, vita de vie, fanete si pasuni.

Alaturi de flora, fauna completeza in mod desavarsit biodiversitatea ecosistemului natural din zona orasului Deva. Astfel, pe cetate se gasesc numeroase specii de mamifere printre care jderul de copac (Martes martes) si veverita (Sciurus vulgaris), in tufisurile si maracinisurile din campiile cultivate traiesc iepuri de camp (Lepus europaeus) precum si cartite, nevastuici, viezuri, arici, iar pe malurile Muresului apare uneori si vidra (Lutra lutra).
Dintre animalele mari sant prezente cerbul (Cervus elaphus), care are arealul extins din zona de munte pana in cea de deal, ajungand pana in Lunca Muresului, caprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes), mistretul (Sus scrofa) are populeaza in general toate arboretele de foioase si lupul (Canis lupus) care in este in prezent protejat de lege impotriva vanatului. Din pacate arealul lor este din ce in ce mai restrans si animalele de talie mare pot fi tot mai rar vazute in imprejurimi.
Pe cetate traieste si vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) specie rara si strict protejata prin lege in intreaga lume. Pe langa vipera cu corn, in zona se mai gaseste si vipera comuna cunoscuta si sub denumirile de vipera neagra. (Vipera berus berus). Dintre pasari putem aminti: mierla (Turdus merula), potarnichile (Perdix perdix), rata salbatica ( Anas plathynchos), porumbei salbatici, prepelite, uliu, ciori, cotofene, bufnite, vrabii, cuci, cotofene, pitigoi, ciocanitori, ciocarlii, privighetori, randunici, grauri. Gainusa de alun (Tetrastes bonasia) pasare rara ocrotita prin lege a fost si ea semnalata pe valea Muresului in zona Devei. Primavara si vara, pajistile si dealurile sant animate de numeroase specii de fluturi : (Lahiclides podalirius, Gonepteryx rhamni) greieri, cosasi si alte insecte.
In raul Mures exista peste din speciile: mreana (Barbus fluviatilis), somn (Silurus glanis), scobar (Chandrostoma nasus), crap (Cyprinus carpio), clean ( Leuciscus squalius), stiuca (Esox lucius), cega (Acipenser ruthenus).

Pentru o mai buna documentare in ceea ce priveste flora si fauna din zona orasului Deva, puteti vizita Sectia de Stiinte Naturale a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane, infiintata in 1966 intr-o cladire anexa a Palatului Magna Curia.
Sectia de Stiinte Naturale este amenajata sub forma a doua expozitii permanente unde puteti gasii atat informatii despre flora si fauna, cat si o serie de colectii botanice(10511 coli herbar), entomologice (4400 exemplare), de pasari (665 exemplare), de mamifere (201 exemplare), de pesti (163 exemplare), de reptile (2103 exemplare), de moluste actuale (2476 exemplare).
Vipera cu corn
Vipera cu corn - Vipera ammodytes ammodytes este o specie de provenienta mediteraniana si se gaseste la noi in Muntii Banatului, sudul Apusenilor, vestul Retezatilor, Depresiunea Cernei, Cetatea Devei, Portile de Fier, si izolat in Brasov.
Specie considerata acum amenintata si strict protejata, a fost ucisa in proportii tulburatoare deoarece au fost considerate daunatoare si periculoase. Totodata au fost colectate ilegal de catre “herpetologi amatori” cu scopul de a fi vandute sau tinute in captivitate, sau de catre oameni ce doreau sa se imbogateasca din afacerile cu venin de vipera.
Procesul de recoltare de venin supranumit “mulgere” este un proces extrem de stresant si periculos atat pentru animale cat si pentru oameni, si nu ar trebui practicat decat de catre specialisti. Vipera cu corn prefera un habitat uscat, grohotisuri, stancarii, liziere de paduri dar de obicei in apropierea unei surse de apa.
Pot fi deseori vazute insorindu-se pe stancile de pe malurile Cernei, Nerei sau a unora din afluentii lor. Sarpe de talie mai mare decat specia prezentata precedent, masculii au atins lungimi de 1,20 m., dar nu depasesc de obicei 90 cm. Femelele sunt putin mai mici in acest caz. Are corpul scurt si indesat, mai masiv decat al viperei comune si se misca mai incet fiind mult mai usor de prins.
Coloritul este asemanator cu cel al viperei comune, masculii fiind de obicei un crem deschis, sau gri cu o banda in zig-zag neagra, ce contrasteaza puternic cu fundalul. Femelele sunt de un brun sau cafeniu deschis, cu zig-zag-ul roscat, fiind mai neclar.
La aceasta specie nu mai apar varietati de culoare cum ar fi indivizi melanici, probabil datorita faptului ca sunt mai termofile decat viperele comune, si nefiind intalnite in zone reci nu au nevoie sa capteze mai multa caldura prin culoare inchisa.
O alta trasatura caracteristica a viperei cu corn este desigur cornul, de pe varful botului, format din 2-4 solzi, care serveste la imitarea mai reusita a mediului pentru ca sarpele sa ramane nedetectat de catre prada sau pradator.
In tara noastra, conform Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este INTERZISA : detinerea, capturarea, molestarea sau uciderea exemplarelor ce apartin acestei specii.
--------------------------------------------------------------------------------
Informatii si imagini preluate din Enciclopedia Orasului Deva. Copyright (c) 2005-2012 SILVERSOFT
Este interzisa reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice forma a continutului acestui site, de catre orice persoana, fara acordul scris prealabil al S.C. SILVERSOFT S.R.L. In caz contrar, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

--------------------------------------------------------------------------------

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel Wien Hotel DavosAxe Design
 

 

 PreciziaPoligon de tir sportivAstral Taxi 
  

 

Rafturi metalicewww.racksmetal.ro

Magazin online sudura: www.sudura-shop.ro

Mobilier Birou: www.mobilier-birou-office.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

WEBDESIGN

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

Enciclopedia Deva