02
05
04
06
03
09
10
07
11
01
08

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

 Sâmbătă, 26 Iulie 2014

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

2099639
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
638
1077
6196
36323
2099639

Avem 18 vizitatori și niciun membru online

Scurt Istoric
Cele mai vechi activitati economice desfasurate in zona, cunoscute noua sant de pe vreme romanilor, care faceau exploatari de piatra la carierele Pietroasa si Bejan si aveau o statie de vama pentru sare si lemn la castrul Micia situat la doar 7 km. de Deva. Cu toate acestea, Deva a avut o dezvoltare economica destul de lenta in secolele care au urmat. Desi in secolul XIV unele localitati trec de la organizarea rurala la cea urbana castigand astfel o prosperitate si devenind centre economice, Deva nu a reusit in acea perioada sa ajunga la un astfel de statut. Unul din motive a fost ca localitatea noastra nu a reusit sa fie un centru mestesugaresc si comercial, activitati ce singure puteau sa-i asigure statutul de oras medieval (civitas), ci baza economei a constituit-o tot timpul agricultura, slab dezvoltata si ea datorita terenului deluros si acoperit cu paduri si a zonei de campiei restranse si expusa inundatiilor. Motivul principal care a franat progresul economic al localitatii, a fost insa crunta exploatare exercitata de catre domeniul cetatii si nobilimea mosiera care detineau in stapanire aproape totalitatea terenurilor si drepturilor in Deva. Comunitatea locuitorilor nu avea nici proprietati agricole si nici privilegii, iar targovetii detiuneau prea putine bunuri care produceau si puteau forma un circuit economic. Existau si mestesugari dar in numar restrans, iar dintre ocupatiile meseriasilor din zona, pot ffi mentionate: zidari, olari, lemnari, cioplitori in piatra, fierari, caramidari, carutasi, tabacari, cojocari, tesatori, croitori, macelari, morari. Intre cele mai vechi activitati economice la Deva din acea perioada se cunosc doua mori de apa, cariera de la Pietroasa, si mai ales portul cu vama si depozit pentru sare care avea nevoie de mestesugari si lucratori specializati, corabieri si plutasi, lucratori sarari, etc.
In secolele XV si XVI comertul a avut o oarecare dezvoltare datorita desfacerii aici a productiei mestesugaresti din marile centre orasenesti. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea a inceput sa se dezvolte si la Deva mica productie de marfuri caci se producea aici postav, tesaturi, paturi, incaltaminte, cojoace, curele, oale, etc.
In secolul XVII si prima jumatate a secolului XVIII, pe langa morile de apa de pe canalul Cerna, port si cariera de piatra, mai exista o brutarie militara, o turnatorie de fier a domeniului unde se lucrau potcoave si unelte agricole si probabil se faceau si explorari miniere in mina de arama. Existau de asemenea mai multe carciumi, cateva pravalii si un han care era si depozit de marfuri.

Revolutia industriala care a generat mari progrese economice in secolul XIX s-a simtit prea putin la Deva in prima jumatate a secolului.
Insa revolutia burgheza din 1848, cel mai maret eveniment politico-social al timpului, a fost benefica pentru localitatea Deva, deoarece scapand de tirania nobilimii si fiind scoasa de sub stapanirea domeniului cetatii, i-a adus noi si mari perspective de dezvoltare.Breslele meseriasilor isi pierd insemnatatea, in 1852 o dispozitie a stapanirii aduce incetarea dominatiei acestora, iar la 1859 este introdus sistemul de libera infiintare a meseriilor si intreprinderilor, avand unica obligatie de a se inregistra. In acea perioada, la Deva se tineau 3 targuri mari anuale, zise de tara, la 30 aprilie, 22 iulie si 18 octombrie, iar targul saptamanal avea loc sambata.
La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX se pun bazele unei transformari inspre urbanism a localitatii noastre si economia incepe sa se dezvolte. Aspectul localitatii se schimba si dintr-un targusor mic cu aspecte rustice Deva ajunge un orasel mic, putin mai urbanizat, dar caruia ii lipseau inca foarte multe.

Se construieste calea ferata, se infiinteaza cateva scoli, se construiesc doua biserici noi, se infiinteaza doua noi cartiere, se paveaza strazile centrale, se face electrificarea orasului, se dezvolta meseriile si comertul si ia nastere un inceput de industrializare. Peste Mures se construieste un pod de lemn la Soimus in in 1890, iar in 1906-1907 este inlocuit cu un pod de fier.Cariera Pietroasa este exploatata mai intens, se face chiar o cale ferata industriala pana la cariera.

 

Cariera de piatra de la BejanCalea ferata industriala de la Cariera de piatra


In 1879 existau in Deva 29 de comercianti cu 31 calfe si ucenici. In 1883 se infiinteaza o banca maghiara numita "Casa de Economii", iar in 1885 o banca romana cu numele "Hunedoara" dar care ulterior isi schimba denumirea in "Decebal". La 25 iulie 1886 in Deva se infiinteaza Corporatiunea industriala, cu 85 membri inscrisi, din cei 211 posesori de brevete de meserii si comert aflati aici.
In perioada democratiei burgheze (1918-1944) incepe o noua viata a orasului, cu multe prefaceri, cu mari framantari, dar si cu unele realizari insemnate, care dau un caracter nou si frumos vechiului oras. A crescut mult numarul negustorilor, a pravaliilor si a magazinelor de tot felul incepand astfel sa se intensifice activitatile comerciale de tot felul.
Targurile saptamanale si balciurile anuale de marfuri si de vite se dezvoltau tot mai mult si luase avant comertul bancar. Pentru controlul si organizarea vietii economice se infiinteaza in 1924 Camera de comert si industrie care a organizat unele targuri si expozitii economice la Deva si a deschis o scoala practica de comert. Totusi pana prin 1960 activitatea industriala in Deva se rezuma la o fabrica de conserve, una de cahle de teracota, o exploatare miniera (Baia de Arama), un atelier de confectionat nasturi, o fabrica de brichete furajere si cateva cuptoare de paine.

Incepand din aceasta perioada pana la Revolutia din 1989, peisajul industrial al orasului s-a schimbat si au aparut numeroase unitati ale industriei miniere, metalurgice neferoase, energetice, de materiale de constructii, forestiere si alimentare. Baia de Arama devine o puternica Exploatare Miniera, iar langa mina se construieste o Uzina de Preparare a Minereurilor. Se deschide o Intreprindere de Materiale de Constructii la Barcea, se construieste Termocentrala de la Mintia, iar la Chiscadaga o Intreprindere de Lianti. Se infiinteaza unitati agroindustriale cum sant Intreprinderea de Stat Avicola si Intreprinderea de Sere Santuhalm. La Deva se deschide Fabica de Matase, Intreprinderea de Industrializare a Carnii, Intreprinderea de Panificatie.
Peisajul urbanistic se modifica prin construirea a numeroase blocuri de locuinte si apar noi edificii social-culturale cum sant: Casa de Cultura, Sala Sporturilor, Policlinica, Hotel Sarmis si Hotel Deva, Magazinul Universal Ulpia. Se construieste o gara noua, o piata noua si un Centru Comercial. Pana la revolutia din 1989, toate aceste unitati industriale si comerciale se aflau in proprietatea statului.
Economia in perioada actuala

Economia orasului Deva are in prezent o structura complexa care cuprinde majoritatea sectoarelor de activitate: industrie, comert, servicii, telecomunicatii, transporturi, agricultura, gospodarie comunala, insa ponderea cea mai mare o au industria si serviciile.

Dupa evenimentele din 1989, economia orasului a inceput sa se adapteze rapid pietei libere, aflandu-se intr-un avansat grad de privatizare. Cea mai mare parte a intreprinderilor bazate pe sectorul minier si-au inchis portile sau se afla in faza de privatizare datorita restructurarii acestui sector. In schimb, intr-o continua dezvoltare se afla sectoarele economice reprezentate de firme private cum ar fi: prelucrarea lemnului, industria alimentara, industria textila, servicii publice, materiale de constructii, comunicatii, servicii de transport marfa si calatori. Din cele 5609 firme de industrie si comert care existau in anul 2001 in Deva, 212 erau societati pe actiuni, 4132 societati cu raspundere limitata, 255 societati in nume colectiv, 31 societati in comandita simpla, 6 regii autonome, 17 organizatii cooperatiste si 982 asociatii familiale.
Printre unitatile economice reprezentative pentru municipiul Deva, se numara:
Termocentrala Mintia una dintre cele mai mari termocentrale ale tarii, cu o putere instalata de 1260 MW (6 generatoare de cate 210 MW ). A fost data in folosinta in anul 1969, se aprovizioneaza cu huila si livreaza sistemului energetic national in jur de 4 - 5 miliarde KWh anual. Apa calda rezultata din procesele termice este utilizata pentru termoficarea municipiului Deva (350 - 400.000 Gcal anual).
Exploatarea Miniera infiintata in 1952, situata la iesirea din oras inspre Arad, extrage minereuri complexe (plumb, zinc, cupru) si este dotata cu o flotatie proprie.
S.C. "Rempes" S.A. data in folosinta in 1985 sub denumirea I.P.S.R.U.M. produce piese de
schimb pentru utilaje miniere si piese turnate din fonta si otel.
S.C. "Bentocalcar" specializata in exploatarea rocilor de constructie
S.C. "Condor" S.A. specializata in proiectarea si executarea constructiilor
S.C. "Foricon" S.A. specializata in constructii, drumuri publice si forestiere si imbunatatiri
funciare
S.C. "Matex" S.A. data in folosinta in anul 1974 sub denumirea Fabrica de Matase, realizeaza o
gama larga de tesaturi de matase
S.C. "Devil" S.A. specializata in prelucrarea laptelui
S.C. "Decebal" S.A. specializata in productia de preparate din carne
S.C. "Cetate" S.A. specializata in productia de faina si produse de panificatie
S.C. "Macon" S.A. si-a inceput activitatea in 1963 sub denumirea Intreprinderea de Materiale de
Constructii. Este una dintre cele mai importante firme producatoare de materiale de constructii
(BCA, prefabricate din beton, garduri, pavele, teracota, ceramica) din tara.
S.C. "Casial" S.A. data in folosinta in 1978 sub denumirea Intreprinderea de Lianti Chiscadaga, produce diferite sortimente de ciment si var. Este amplasata in satul Chiscadaga, la 8 km de Deva.
S.C. "Devatrans" S.A. specializata in transport de persoane
S.C. "Romtelecom" S.A. desfasoara activitati in domeniul telecomunicatiilor
S.C. "Dacia Service" specializata in reparatii auto si accesorii auto
S.C. "Remat" S.A. specializata in activitati de recuperare a deseurilor

Beneficiind de bogate resurse materiale si umane, de zacaminte minerale si mari suprafete agricole, precum si de un peisaj pitoresc si o asezare geografica favorizata, oferind in acelasi timp numeroase oportunitati de investitii, municipiul Deva poate fi considerat unul dintre cele mai propice locuri pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.
Posibilitatile de legatura si trafic cu celelalte localitati si zone ale tarii, potentialul turistic inca nedezvoltat dar pentru care exista conditii optime, terenurile si spatiile de productie care pot fi cumparate, infrastructura moderna a orasului precum si interesul populatiei si al administratiei locale pentru dezvoltarea orasului contribuie la crearea unui mediu atractiv si prielnic pentru investitii in zona.
--------------------------------------------------------------------------------
Informatii si imagini preluate din Enciclopedia Orasului Deva. Copyright (c) 2005-2012 SILVERSOFT
Este interzisa reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice forma a continutului acestui site, de catre orice persoana, fara acordul scris prealabil al S.C. SILVERSOFT S.R.L. In caz contrar, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala si se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel WienVila DianaHotel DavosAxe Design

 

PreciziaEco KraftCabinet DentarAstral TaxiAzil Anastasia

Transport marfa in Cluj www.transportcluj.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

Evenimente locale

No events

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

WEBDESIGN

Enciclopedia Deva