08
03
07
09
02
05
06
01
04
10
11

Enciclopedia Orasului Deva

Enciclopedia orasului DEVA este prima lucrare de acest gen care incearca sa prezinte orasul Deva in toate ipostazele sale. Pe langa cele peste 700 de fotografii si ilustratii, enciclopedia va prezinta istoria orasului Deva si a Cetatii, descrierea localitatii si a principalelor obiective turistice din zona, informatii despre populatie, asezare geografica, relief si geologie, flora si fauna, clima si hidrologie, economie, administratie, despre viata culturala si personalitatile orasului.

Principalele institutii administrative, culturale, financiare, asociatii si organizatii, banci, servicii de sustinere a activitatilor private, societati de asigurare, hoteluri si pensiuni, partide politice, precum si o multime de alte informatii utile sant prezente in enciclopedie.
Puteti face o calatorie virtuala pe Cetate sau prin oras prin intermediul filmelor si imaginilor, sau puteti regasi Deva de altadata in fotografiile puse la dispozitie de Arhivele Statului si grupul de colectionari care au contribuit la realizarea acestei enciclopedii.

 

Pretul enciclopediei: 8 Euro

Puteti comanda enciclopedia trimitand un e-mail cu subiectul "Enciclopedia Orasului Deva" la adresa orasuldeva@orasuldeva.ro sau online cu plata prin PayPal.

 

Pentru comenzi telefonice sunati la: 0744.771.568

 

Cumpara online prin PayPal:

 

 



 
Imediat dupa efectuarea platii, puteti descarca online enciclopedia.

 



 


 

 

Cea mai completa lucrare referitoare la Deva.
 
Peste 700 de fotografii actuale si ilustrate vechi. Videoclipuri si texte.

 

 

Teatrul de Arta Deva - Scurt Istoric

SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN ŞI VIAŢA TEATRALĂ HUNEDOREANĂ
Material preluat din Monografia Judetului Hunedoara, vol. III - Autor Isabela Hasa
Păstrarea fiinţei naţionale, afirmarea culturală prin înfiinţarea unui teatru românesc reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare culturală şi spirituală dobândeşte noi valenţe care întregesc lupta pentru drepturile politice şi sociale în această parte de ţară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia naţională, a avut o influenţă covârşitoare asupra conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.

Inspectoratul de Politie Hunedoara - Scurt Istoric

În decursul milenar al istoriei, odată cu apariţia statului, cu sarcina de a menţine ordinea în cetate, poliţia îşi dezvoltă propria instituţie care pe parcurs suferă transformări, iar împreună cu armata şi justiţia va contribui la instaurarea ordinii şi autorităţii statului de drept. Date certe privind istoricul poliţiei române nu apar decât în perioada modernă, respectiv după anul 1800. Totuşi, într-o formă sau alta sub diferite denumiri, poliţia ca instituţie a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât este ştiut că orice stat are nevoie în mod imperios de ordine internă, deci şi de structura prin care aceasta să fie asigurată. Începutul de veac a atras modificări importante în concepţia privind activitatea poliţiei. 

Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" - Scurt Istoric

Institutia publica de cultura cu caracter enciclopedic, parte integranta din sistemul informational si care se adreseaza tuturor categoriilor sociale pentru informare, documentare, studiu si lectura, Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva a primit statutul de biblioteca a regiunii, in anul 1951, ca urmare a masurilor luate de guvernul existent la acea data de reorganizare a bibliotecilor publice existente. Trebuie sa mentionam ca la Deva au existat traditii de lectura publica inainte de aceasta data.

La 1868, exista Societatea de Lectura Romana loc in care se citeau ziare si se comentau evenimentele vremii. In 1879, societatea condusa de protopopul Papiu - presedinte, si de avocatul Francisc Hossu Longin - secretar, avea o biblioteca.in 1923, societatea isi schimba numele in Casina Romana.

Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului [...]

Extragerea şi prelucrarea minereurilor pe teritoriul perimetrelor miniere gestionate în prezent de Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “MINVEST” S.A. Deva sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanţa resurselor minerale a făcut ca mineritul să constituie o îndeletnicire tradiţională a populaţiei din zonele respective cu o vechime de peste 2000 de ani. Mărturie stau vechile lucrări miniere, haldele de steril, depunerile de zguri şi rezultatele cercetărilor arheologice din Munţii Apuseni şi Poiana Ruscă.

Spitalul Judetean Deva - Scurt istoric

Despre activitati medico - sanitare in localitatea Deva, exista date incepand cu secolul al XVIII-lea. Insa, data fiind importanta localitatii care era castru militar si capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenta unui medic sau a unui spital si in secolele anterioare. Dar primul document care atesta existenta unui “barbir”, care atunci insemna chirurg, ce trata rana unui capitan de oaste in Deva, dateaza din anul 1641. Se stie ca primul medic cunoscut in oras a fost George Tallar care a servit in regimentele din Deva si Banat, incepand din 1724. In 1784, George Tallar tipareste la Viena o carte in care prezinta observatiile stiintifice si rezultatul autopsiilor facute de el pe cadavrele unor tarani romani, cat si relatari despre credinta acestora in vampiri si moroi.

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Scurt Istoric

Inceputurile organizarii muzeului din Deva dateaza din anul 1880, cind se infiinteaza „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societatii aprobate, la sfirsitul anului 1880, prevedeau infiintarea unui muzeu in care sa se pastreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie si de stiintele naturii, descoperite, colectate sau achizitionate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

In urma acestei actiuni intreprinse de catre membrii societatii in anul 1882 se infiinteaza o colectie de antichitati, piese etnografice si de ornitologie. In anii urmatori profilul arheologic al colectiilor devine precumpanitor, mai cu seama datorita cercetarilor de teren intreprinse in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, la Banita, Cozia, Cimpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.

Cresa din Deva - Scurt Istoric

SCURT ISTORIC
Cresa din Deva a luat fiinta la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonata Spitalului Judetean Deva.
Timp de sapte ani a functionat ca o cresa de zi, având 4 grupe (sugari, grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare). Capacitatea cresei era de 100 de paturi, având un numar de 25 copii în fiecare grupa. Personalul de îngrijire si educare copii era compus din: medic, asistent sef, asistent medical, infirmiera, îngrijitoare, bucatareasa, spalatoreasa si un administrator. La data de 19 iunie 1978 s-a înfiintat cresa saptamanala la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul cresei saptamanale era de luni, ora 06.00 pâna sâmbata la orele 16.00.
Din data de 01 iulie 2001 Cresa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare pastrata pâna în prezent.
In 15 iunie 2008 s-a desfiintat cresa saptamânala, transformându-se în cresa de zi.

Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Deva - Scurt Istoric

Harta cartii funciare din 1873 arata ca sub poalele Dealului Cetatii se gasea vechea cladire Magna Curia, cu multe constructii gospodaresti asezate in jurul ei si pe locul actualului parc. O gradina mare inconjura acest castel pe locul unde se afla astazi Tribunalul Hunedoara, Arhivele Statului (fosta inchisoare) si toate casele pana catre strada Gheorghe Lazar. Curtea si gradina castelului erau imprejmuite cu ziduri si intrarea se facea printr-o poarta mare situata chiar in fata actualului Tribunal. In fata portii se gasea un pod de lemn ce trecea peste Paraul Ciurgaului ce trecea pe aici coborand de pe actuala strada Aurel Vlaicu. Pe marginile paraului existau vreo 20 de case si multi plopi si goruni.

 Miercuri, 29 Martie 2017

Mersul autobuzelor

Plecare:
Sosire:
 

Vizitatori

3660295
Azi:
Ieri:
Saptamana:
Luna asta:
Total:
1124
1384
4363
35978
3660295

Avem 73 vizitatori și niciun membru online

BIRTURI DIN VECHIME

Hanuri, birturi si carciume au existat in Deva din vremuri foarte indepartate, deoarece din exploatarea lor se obtineau venituri importante. Targurile care se tineau in Deva erau pline cu tarani, negustori, meseriasi si targoveti, slujbasi ai domeniului si nobili cu argatii lor care toti veneau sa vanda si sa cumpere marfuri, dar toti aveau nevoie de mancare, bautura si gazduire.
 

Vechiul birt al Garii

Dintre hanuri cel mai important si mai cunoscut era Hanul Mare al Devei asezat pe locul actualului Hotel Bulevard, pe Drumul Tarii sau Drumul Postei (drum numit astfel deoarece pe el treceau postalioanele). Era un han stravechi si mare, bogat aprovizionat si bine deservit, foarte apreciat de catre calatori si localnici.Avea cladiri principale pentru dormit, mancat si baut, bucatarii, camari si depozite, curte mare cu grajduri si soproane, suri, cocine, cotete si acareturi, fantani cu ruda sau cumpana, valaie mari si lungi pentru adapat vitele, precum si gradina mare plina cu clai de fan pentru animale.   
Se intindea de la Hotelul Bulevard unde era intrarea principala pe tot terenul din spate pana in strada Decebal, cuprinzand toata zona strazii Octavian Goga (fosta Karl Marx).

 

Bodega Prp. Ioan Jurj in Deva

Pitorescul si atmosfera erau specifice hanurilor medievale. Era plin de multa lume, localnici, calatori, nobili cu personalul lor, carausi, vizitii si surugii, slujitori si slujnice, tigani potcovari si tiganci ghicitoare, negustori care veneau si plecau in care, carute, postalioane, calare sau pe jos. Vechimea lui nu se cunoaste dar se pare ca a fost construit odata cu formarea domeniului cetatii, deci ar fi multisecular. Prin 1820 a luat denumirea de Crucea Alba, denumire pe care a pastrat-o pana in 1848 cand a fost nationalizat. In 1921 s-a construit o cladire noua cu doua etaje si s-a transformat in hotel, restaurant si cafenea, local considerat frumos si modern pentru acele vremuri. Aceeasi cladire cu diferite reparatii si modificari exista si astazi fiind cunoscuta sub denumirea de Hotel Bulevard.

Hotelul Crucea Alba

Un alt han a fost cel cunoscut sub numele de Hanul Vamii, numit asa deoarece se afla aproape de bariera vamii de pe Drumul Tarii (actuala strada Horia). Mai era denumit Birtul cu Grinzi deoarece avea tavanul format din grinzi mari de lemn. Acest han era asezat la capatul strazii Avram Iancu pe locul unde intre anii 1948-1972 se gasea Autogara veche. In 1893 langa acest han s-a construit o mare sala de restaurant, cafenea si biliard, purtand denumirea de Coroana. In aceasta sala, prin 1910 se prezentau filme si uneori spectacole de teatru.
Dintre birturile din vechime, cel mai mare a fost Birtul din Tiganime, numit astfel deoarece se afla pe Ulita Tiganimii, actuala strada Ion Creanga. In fata birtului se afla piateta fostei mori de apa de pe canalul Cerna unde era un foarte bun vad comercial.
Alte birturi cunoscute au fost Restaurantul Hungaria aflat pe Strada Apei (fosta strada Lenin), Birtul Doboli, Restaurantul Reisa, Birtul din Svabi aflat pe coltul strazii Gheorghe Lazar cu Aurel Vlaicu.

Existau apoi Birtul Venetiei aflat pe Strada Venetiei, actuala strada Mihai Eminescu, Birtul Muresului situat in vechiul cartier Greci, pe actuala strada Muresului, Birtul Jepilor situat pe drumul national la poalele padurii Finicuri aproape de Izvorul Decebal, Birtul Steaua situat in fata vechii cazarme a jandarmilor, pe locul unde astazi se afla Spitalul Judetean. Denumirea birtului s-a luat dupa stelele purtate de jandarmi la uniformele lor.

Bodega de pe strada Lenin

Tot din acele vremuri mai pot fi amintite o serie de carciumi asezate pe strazi periferice dar si prin centru: Carciuma Baia Sarata Veche, Carciuma Garii, Carciuma Rotunda.
Afara de aceste stravechi localuri, care toate erau ale domeniului cetatii si ale nobililor, dupa revolutia din 1848 care aduce desfintarea feudalismului si o oarecare liberalizare a comertului, au inceput a se forma si inmulti alte localuri particulare, hoteluri, restaurante si cafenele mai ales pentru nobili si burghezie, dar si birturi si carciumi pentru poporul de rand.
Astfel era restaurantul cafenea Casina care functiona in localul Casinei Nationale aflat in Piata Unirii. Restaurantul s-a numit ulterior Muresul si in ultimul timp Restaurantul Bachus.
Un alt mare local a fost Reduta construit in 1886 de o societate comerciala locala pe un teren din centrul orasului. Restaurantul avea 5 sali mari de restaurant, sali de baluri, concerte si teatru.
In 1910 a fost demolat iar in locul lui a fost ridicat actualul Teatru Arta.
In Piata Unirii a fost construita una dintre cele mai frumoase cladiri de odinioara, Hotelul Orient care avea si restaurant. Cladirea exista si astazi iar la parter se gaseste in prezent barul si terasa Reno.
Pe strada Horia se gasea Birtul Ardelean care dupa 1877 si-a schimbat denumirea in Birtul Plevna. Alte localuri cunoscute erau: Birtul Baia Sarata Noua, Carciuma lui Goldstein, Carciuma lui Hirsch (care era magazin, carciuma si sala de biliard), Birtul Strauss aflat pe strada Cuza Voda, Birtul Risto, Carciuma Fodor, Gradina de Bere aflata pe strada Calugareni.
In mijlocul orasului se gasea modernul local Central cu hotel, restaurant si cafenea, construit in 1900 pe locul unde ulterior s-a deschis hotelul Dacia. Ca vechi localuri de birt sau carciuma existente inainte de 1918 mai amintim: Birtul Ringler devenit mai tarziu Birtul Sebes aflat in Piata Unirii pe locul Centralei miniere, carciumile lui Breier Samoila, Bogdan Nicolae, Gera Nicolae, Iaufer Solomon, Ringvald Herman, dar in mod sigur au mai existat si altele.
In perioada interbelica, pe langa multe din localurile vechi s-au mai deschis altele noi, deoarece orasul se marise si autorizatiile de functionare se eliberau cu multa usurinta.
Astfel au mai aparut: Bodega Al. Popovici, Carciuma lui Ioan Buretea, Bodega Metz Restaurantul Marinescu, Bodega Maierusan, Restaurantul Munteanu, carciuma Cotul Donului, plus o serie de carciume pe strada Horia, Viile Noi si in cartierele marginase.

 

Carciuma Cotul Donului (Coroana) de pe strada Horia.

(fotografie obtinuta prin bunavointa domnului Claudiu Nelega)


Multe din aceste carciumi au existat pana in perioada comunista cand s-au facut demolari masive si orasul a  fost sistematizat, iar o parte din locuitorii Devei inca isi mai amintesc de ele.
Pot fi mentionate astfel:

- bodega "Fodor",  

- restaurantul bodega "Calul Balan",

- carciuma "Pietroasa" din cartierul Ceangai,

- Restaurantul "Bachus" cu terasa si gradina de vara,

- localul "Crama Dacilor",

- localul "Adah Kaleh",

- restaurantul "Perla Cetatii", 

- restaurantul cafenea "Transilvania",

- restaurantul "Izvorul Veseliei" din Gojdu,

- restaurantul "Turist" in centru,

- barul "Hotelului Sarmis",

- barul "Hotelului Deva" (la subsol),

- barul "Femina", (unde aveau acces numai femeile, tot la Hotel Deva),

- snack-barul "Majestic", 

- barul "Paty Bar"

- restaurantul si barul Astoria

precum si altele cunoscute mai ales dupa poreclele date de populatie:

- carciuma "Pufoaica Rupta",

- bodega "Cateaua Lesinata",

- barul cafenea "La 15 lei",

- bodega Paltinis poreclita si "Broasca Verde" cu terasa si gradina,

- bodega Doda poreclita si "La Militianul Grabit",

Restaurantul "Perla Cetatii"Snack Bar de Zi "Majestic"

Complexul "Astoria".

Restaurant, bar, cofetarie, terasa

Localul fostei bodegi "Militianul Grabit"

 

Clientii acestor localuri erau familiarizati cu prezenta unor personaje pitoresti cum a fost Maioru' Dan si nevasta lui Nuti, sau Aurel Nebunu'. Despre Maioru' Dan se povestea ca fusese pilot in timpul razboiului si innebunise dupa ce fusese impuscat in cap. Obisnuia sa se urce pe mese in birturi si sa recite din Cosbuc, dar si sa faca aluzii directe la regimul comunist de atunci. Securitatea il lasa in pace stiind ca e bolnav mintal.

 

Barul "15 lei" (Intrarea din dreapta)
Restaurantul Bachus


 

 

Firmele care doresc spatiu de reclama sau banner

pe site-ul www.orasuldeva.ro 

ne pot contacta prin e-mail la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Castelul LupilorHotel Wien Hotel DavosAxe Design
 

 

 PreciziaPoligon de tir sportivAstral Taxi 
  

 

Rafturi metalicewww.racksmetal.ro

Magazin online sudura: www.sudura-shop.ro

Mobilier Birou: www.mobilier-birou-office.ro

Romanian English French German Hungarian Italian

WEBDESIGN

Calarie agrement

 

Adresa: Str. Viilor (prelungire)

Telefon: 0744.876.244
mai multe detalii...

Enciclopedia Deva